Înapoi la știri

Factura la inteligență: Bossul de la ChatGPT vrea să ne pună contor la AI, ca la curent

3 ore în urmă
7 minute min
Maria Popescu
Dacă sperai că inteligența artificială va rămâne acel asistent docil care îți rezolvă problemele în schimbul unui abonament fix – sau, mai bine, pe ochi frumoși în versiunea gratuită – Sam Altman are o veste pentru tine. Șeful OpenAI vrea să scoată AI-ul din zona de aplicație web și să-l transforme în altceva: o utilitate publică. Mai exact, vrea să ne pună contor. Exact ca la curent electric, gaze sau apă caldă. Într-o declarație recentă care a ridicat destule sprâncene în Silicon Valley, Altman a fost extrem de plastic: „Vedem un viitor în care inteligența este o utilitate, precum electricitatea sau apa, iar oamenii o vor cumpăra de la noi la contor”. Cu alte cuvinte, pregătește-te pentru momentul în care, pe lângă factura de la E.ON sau Distrigaz, o să-ți vină în cutia poștală (sau pe mail) și factura de la OpenAI. Sistemul propus de Altman mută paradigma de la abonamentul flat-rate (băieți, dați 20 de dolari și folosiți cât puteți) la sistemul pay-per-use (plătești exact cât consumi). Doar că unitatea de măsură nu va fi kilowatt-ul, ci token-ul – acele fracțiuni de cuvinte, pixeli sau linii de cod pe care AI-ul le procesează pentru tine. Practic, dinamica se va schimba radical: Răspunsul scurt: din cauza foamei de energie. În spatele fiecărui răspuns elegant pe care ChatGPT ți-l oferă se află centre de date mamut, care înghit megawați de electricitate și cantități industriale de apă pentru răcire. Serverele cu cipuri Nvidia funcționează ca niște calorifere uriașe care procesează miliarde de parametri pe secundă. Modelele devin tot mai complexe, iar costurile fizice de infrastructură au explodat. Altman a înțeles că modelul „bufet suedez” (abonamentul fix) nu este sustenabil pe termen lung dacă utilizatorii încep să folosească AI-ul intensiv, ca pe un angajat cu normă întreagă. Soluția lui? Cine „popește” mai multă putere de calcul, să plătească curentul digital aferent. Pentru a mai îndulci pastila, Altman vine și cu o viziune pe termen lung, inspirată din istoria energiei. El susține că, pe măsură ce tehnologia va evolua, „inteligența de bază” va deveni atât de abundentă și ieftină, încât va fi aproape gratuită – exact cum e apa de la chiuvetă în unele țări. Contorul sever ar urma să fie aplicat doar pentru „muncile grele” sau pentru modelele de super-inteligență folosite de marii corporații. Dincolo de logica economică a OpenAI, ideea transformării AI-ului într-o utilitate contorizată deschide o cutie a Pandorei. Până acum, internetul și AI-ul au fost văzute ca marii democratizatori ai cunoașterii. Dacă accesul la o inteligență superioară va fi condiționat de un contor, riscăm să creăm o nouă prăpastie socială. Cei care își vor permite „facturi mari la AI” vor fi infinit mai productivi și mai informați decât cei care vor fi obligați să facă economie de tokeni ca să nu depășească bugetul familiei. Urmează, așadar, o epocă interesantă. Una în care, înainte de a-i cere AI-ului să-ți rezolve o problemă complexă de geometrie pentru copii sau să-ți genereze o imagine, te vei uita instinctiv spre colțul ecranului. Nu de alta, dar s-ar putea să bată indexul la ușă. Diferența majoră — și motivul pentru care declarația lui Sam Altman a sunat ca o amenințare pentru publicul larg — este mutarea acestui sistem de la programatori direct la utilizatorul de rând, cel care deschide aplicația pe telefon. Iată cum stau lucrurile în acest moment: Sam Altman anticipează momentul în care abonamentul de 20 de dolari nu va mai putea acoperi costurile utilizatorilor obișnuiți. Când oamenii nu vor mai folosi ChatGPT doar ca să le scrie un mail, ci îl vor pune să ruleze ca un „agent autonom” (să caute pe web ore în șir, să sune la firme, să programeze, să proceseze video în timp real), consumul de resurse va fi atât de uriaș încât un abonament fix ar băga compania în faliment. Așadar, mecanismul de contorizare există deja și funcționează cu succes în spatele scenei. Revoluția (sau vestea proastă) este că marii boși ai AI-ului vor să aducă acest contor direct pe ecranul utilizatorului obișnuit, eliminând complet ideea de abonament fix „la liber”.
Alte postari din Tech
Tech

Inteligență Artificială și mediul de business | Bogdan Suchar: „Digitalizarea nu mai este o opțiune. Fără strategie, tehnologia devine doar un cost”

Digitalizarea a devenit o condiție esențială pentru competitivitatea companiilor, însă succesul nu depinde de tehnologie, ci de strategia din spatele implementării, afirmă Bogdan Suchar, specialist în marketing strategic și management. Deși România beneficiază de o infrastructură digitală performantă, mediul de afaceri, în special IMM-urile, rămâne în urmă la adoptarea soluțiilor digitale și la dezvoltarea competențelor necesare.

Tech

O programatoare a refuzat să lucreze cu Inteligența Artificială invocând motive religioase. Și a funcționat.

Concluzie după o lună fără AI – programatoarea nu a fost mai lentă decât colegii care folosesc AI. „AI nu pare să fie chiar acea schimbare majoră”, a spus ea Erin Maus, 34 de ani, programatoare la o companie de entertainment din Carolina de Nord, a găsit o portiță pe care nimeni nu a anticipat-o serios până acum: a invocat libertatea religioasă pentru a scăpa de obligația de a folosi inteligența artificială la locul de muncă.

Tech

Unchiul Sam a tras ștecherul de la Claude, de frică să nu-l fure chinezii

Firma AI Anthropic a fost prinsă între China și propriul ei discurs despre siguranță: o ocolire minoră a barierelor de protecție a determinat Guvernul SUA să scoată din priză Fable 5 și Mythos. Povestea are toate ingredientele unui film de acțiune: un model de inteligență artificială atât de puternic încât a fost comparat cu o armă cibernetică, o gaură de securitate descoperită chiar de un partener „de încredere”, un director executiv care spune NU Casei Albe, și un consilier prezidențial care iese pe rețeaua X să explice, public, de ce compania pe care o lăuda acum câteva luni a ajuns să fie scoasă din priză.

Acasa Recente Radio Județe