Înapoi la știri

Inteligență Artificială și mediul de business | Bogdan Suchar: „Digitalizarea nu mai este o opțiune. Fără strategie, tehnologia devine doar un cost”

3 ore în urmă
8 minute min
Andrei Miroslavescu
Digitalizarea a devenit o condiție esențială pentru competitivitatea companiilor, însă succesul nu depinde de tehnologie, ci de strategia din spatele implementării, afirmă Bogdan Suchar, specialist în marketing strategic și management. Deși România beneficiază de o infrastructură digitală performantă, mediul de afaceri, în special IMM-urile, rămâne în urmă la adoptarea soluțiilor digitale și la dezvoltarea competențelor necesare. În interviu, Suchar explică de ce eficiența energetică a devenit un avantaj strategic, cum tehnologiile SMART reduc costurile prin prevenție și analiză de date și de ce investițiile în software, fără o transformare reală a proceselor, pot genera doar cheltuieli suplimentare. Mesajul său este clar: digitalizarea trebuie să pornească de la rezolvarea unor probleme economice concrete și să susțină decizii mai rapide și mai bine fundamentate. „Tehnologia nu creează valoare prin ea însăși, ci prin deciziile mai bune pe care le face posibile”, subliniază acesta. Cum ați descrie, din perspectiva economică, momentul actual al digitalizării în Romania? Este o necesitate sau încă o opțiune? Din perspectiva economică, digitalizarea nu mai este o opțiune. Este o condiție minima de competitivitate. România are un avantaj important la nivel de conectivitate, dar rămâne în urmă la digitalizarea efectivă a companiilor, mai ales în zona IMM-urilor. Raportul Digital Decade 2025 al Comisiei Europene arată exact această diferență: infrastructura există, dar adopția tehnologiilor digitale în mediul de business rămâne sub media europeană. Pentru mine, întrebarea nu mai este dacă o companie trebuie să se digitalizeze, ci cât de coerent o face. Digitalizarea făcută doar pentru imagine sau pentru bifarea unui proiect nu produce valoare economică. Digitalizarea bună trebuie să reducă pierderi, să crească productivitatea, să aducă date mai bune și să ajute managementul să ia decizii mai rapide și mai corecte. Care sunt cele mai mari dezechilibre pe care le observați între ritmul tehnologic și cel al mediului economic? Cel mai mare dezechilibru este între viteza cu care apar tehnologiile și capacitatea organizațiilor de a le absorbi. Tehnologia evoluează exponențial, dar companiile evoluează organizațional mult mai lent. Aici apar blocajele: procese neclare, lipsa de competențe digitale, date fragmentate, decizii luate intuitiv și investiții făcute fără o logică strategică. Un alt dezechilibru este între infrastructură și utilizare. România stă bine la conectivitate, dar mult mai slab la competențe digitale și la folosirea tehnologiilor precum cloud, AI sau data analytics în companii. De exemplu, doar 27,7% din populație are competente digitale de bază, față de 55,6% media UE, iar ponderea specialiștilor ICT în ocuparea totală este de 2,8%, fata de 5% media UE. În ce măsură eficiența energetică a devenit o variabilă economică strategică pentru companii? A devenit o variabilă strategică, nu doar operațională. Energia este un factor care influențează marja, competitivitatea, capacitatea de investiție și chiar poziționarea unei companii în lanțul de valoare. Nu mai este doar o linie de cost în contabilitate. În contextul ultimilor ani, companiile au înțeles că energia trebuie măsurată, monitorizată și optimizată. Nu poți controla ceea ce nu vezi. De aceea, soluțiile smart, IoT și platformele care corelează consumul energetic cu procesele operaționale devin tot mai relevante. în 2025, Eurostat a indicat creșteri importante ale prețurilor la energie, inclusiv pentru România, ceea ce face eficiența energetică un subiect direct legat de competitivitate. Cum influențează tehnologiile SMART structura costurilor unei firme? Tehnologiile SMART schimbă structura costurilor în doua moduri. Pe termen scurt, apar investiții: senzori, infrastructură, software, integrare, training. Pe termen mediu și lung, însă, apar economii și, mai important, apare controlul. O firmă care folosește tehnologii SMART poate vedea unde pierde energie, unde are timpi morți, unde apar defecțiuni recurente, unde procesele sunt ineficiente. Asta muta managementul de la reacție la prevenție. Costurile nu mai sunt doar înregistrate după ce apar, ci pot fi anticipate și optimizate. Pentru companii, valoarea nu vine din senzor în sine, ci din decizia mai bună pe care senzorul o face posibilă. Considerați că digitalizarea creează mai multe oportunități sau mai multe riscuri pentru IMM-uri? Digitalizarea creează oportunități majore pentru IMM-uri, dar numai dacă este făcută realist. Pentru o companie mică sau medie, tehnologia poate reduce costuri, poate automatiza procese, poate îmbunătăți relația cu clienții și poate oferi acces la piețe noi. Riscul apare atunci când digitalizarea este tratată ca achiziție de software, nu ca transformare de business. Un IMM poate cumpăra tehnologie pe care nu o folosește, poate automatiza procese proaste sau poate investi în soluții care nu răspund unei probleme reale. Atunci digitalizarea devine cost, nu avantaj. Regula este simplă: digitalizarea trebuie să plece de la o problemă economică clară, nu de la fascinația pentru tehnologie. Găsiți mai multe detalii despre termenii folosiți în DICȚIONARUL AI
Alte postari din Tech
Tech

Factura la inteligență: Bossul de la ChatGPT vrea să ne pună contor la AI, ca la curent

Dacă sperai că inteligența artificială va rămâne acel asistent docil care îți rezolvă problemele în schimbul unui abonament fix – sau, mai bine, pe ochi frumoși în versiunea gratuită – Sam Altman are o veste pentru tine. Șeful OpenAI vrea să scoată AI-ul din zona de aplicație web și să-l transforme în altceva: o utilitate publică.

Tech

O programatoare a refuzat să lucreze cu Inteligența Artificială invocând motive religioase. Și a funcționat.

Concluzie după o lună fără AI – programatoarea nu a fost mai lentă decât colegii care folosesc AI. „AI nu pare să fie chiar acea schimbare majoră”, a spus ea Erin Maus, 34 de ani, programatoare la o companie de entertainment din Carolina de Nord, a găsit o portiță pe care nimeni nu a anticipat-o serios până acum: a invocat libertatea religioasă pentru a scăpa de obligația de a folosi inteligența artificială la locul de muncă.

Tech

Unchiul Sam a tras ștecherul de la Claude, de frică să nu-l fure chinezii

Firma AI Anthropic a fost prinsă între China și propriul ei discurs despre siguranță: o ocolire minoră a barierelor de protecție a determinat Guvernul SUA să scoată din priză Fable 5 și Mythos. Povestea are toate ingredientele unui film de acțiune: un model de inteligență artificială atât de puternic încât a fost comparat cu o armă cibernetică, o gaură de securitate descoperită chiar de un partener „de încredere”, un director executiv care spune NU Casei Albe, și un consilier prezidențial care iese pe rețeaua X să explice, public, de ce compania pe care o lăuda acum câteva luni a ajuns să fie scoasă din priză.

Acasa Recente Radio Județe