Pneumologii români cer recunoașterea BPOC ca prioritate de sănătate publică
Unul dintre principalele obiective ale pneumologilor din România este să includă "Boala pulmonară obstructivă cronică" (BPOC) pe lista priorităților de sănătate publică ale țării. Potrivit prof. dr. Roxana Nemes, președinta în exercițiu a Societății Române de Pneumologie, medicii se confruntă zilnic cu pacienți care ajung la spital "gâfâind", aproape incapabili să respire, solicitând ajutor medical adesea prea târziu. Specialiștii subliniază că BPOC este o boală "ascunsă" și se manifestă foarte greu, în special la fumători.
BPOC reprezintă a treia cauză de mortalitate la nivel global și este strâns legată de afecțiunile cardiovasculare. Influenta reciprocă între plămâni și inimă este facilitată nu doar de proximitatea lor anatomică, ci și de faptul că ambele boli sunt comorbidități majore. Pacienții cu BPOC suferă adesea "exacerbări", adică agravări bruste ale bolii, care îi determină să solicite ajutor de specialitate.
Pneumologii subliniază importanța efectuării regulate a unei spirometrii, un test simplu care măsoară capacitatea pulmonară, și recomandă ca acesta să fie realizat anual, la fel ca o electrocardiogramă. Spirometria poate detecta primele semne de obstrucție pulmonară, chiar dacă pacienții nu prezintă simptome evidente.
În ultimii ani, a apărut pe piață un medicament "3 în 1" pentru BPOC, administrabil printr-un singur inhalator, care a demonstrat că reduce rata mortalității. În acest context, medicii solicită statului român să compenseze integral acest medicament. Majoritatea pacienților cu BPOC sunt pensionari, iar o compensare de doar 50% îi determină adesea să nu își finalizeze tratamentul, având de plătit aproximativ 100 de lei din propriul buzunar.
Datele prezentate de prof. dr. Roxana Nemes sunt alarmante: în primele cinci zile după o exacerbare severă sau moderată, riscul unui pacient de a suferi un infarct miocardic se dublează. Aproape 39% dintre decesele cauzate de BPOC sunt completate de afecțiuni cardiovasculare agravate de boală. Astfel, pacienții intră într-o "spirală a morții", pierzând gradual funcția respiratorie odată cu agravarea bolii, iar de cele mai multe ori aceasta nu mai poate fi recuperată.
Complianta pacienților reprezintă o altă problemă majoră. Deși medicamentele pot reduce agravarea bolii și riscul de deces, mulți pacienți nu respectă indicațiile terapeutice. Unii nu se prezintă la medic pentru consultațiile de control necesare pentru reînnoirea prescripției, în timp ce alții își economisesc medicamentele pentru a reduce cheltuielile lunare.
Pentru a recunoaște boala în stadii incipiente, pacienții ar trebui să efectueze periodic spirometrii și să fie atenți la simptome precum dispneea, un semn deosebit de important. Recunoașterea și gestionarea timpurie a exacerbarelor, care pot pune viața în pericol, este esențială pentru prevenirea recăderilor și a complicațiilor severe.
Statisticile arată că, în urma unei exacerberi severe, un pacient din cinci moare în primul an după spitalizare. Studii extensive pe cohorte mari de pacienți arată că doar 50% dintre cei care au suferit o exacerbare severă mai sunt în viață după o medie de 3,6 ani de la incident.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
