Virusul Nipah determină măsuri sporite de prevenție în Asia
Virusul Nipah, un patogen extrem de periculos, a determinat autoritățile din Asia să adopte măsuri stricte de prevenție, deși riscul pentru România este în prezent scăzut, conform dr. Florin Roșu, managerul Spitalului de Boli Infecțioase „Sf. Parascheva”. Focarele recente au fost raportate în India și Bangladesh, ceea ce a dus la intensificarea vigilenței sanitare în regiune.
👉 Caracteristicile virusului Nipah și primele cazuri identificate
Potrivit dr. Florin Roșu, virusul Nipah (NiV) este un virus ARN din familia Paramyxoviridae, genul Henipavirus, identificat pentru prima dată în 1999 în urma unei epidemii în rândul crescătorilor de porci din Malaezia. În prezent, virusul este strict monitorizat de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) din cauza mortalității ridicate și a absenței tratamentelor specifice.
Transmiterea virusului la om se realizează prin trei mecanisme principale. Primul modul implică contactul direct cu secrețiile porcilor infectați sau cu alte animale domestice. A doua cale este consumul de alimente contaminate, în special fructe sau sucuri din palmier, care au fost în contact cu fluidele liliecilor infectați. În cele din urmă, transmiterea interumană se face prin expunerea la secrețiile respiratorii ale persoanelor infectate, fenomen observat frecvent în medii spitalicești și familiale, conform datelor de la Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC).
👉 Manifestările clinice și metodele de tratament
Dr. Roșu subliniază că tabloul clinic al infecției cu virusul Nipah variază de la forme asimptomatice la evoluții severe, potențial fatale. Pacienții pot prezenta febră, dureri musculare, cefalee și simptome respiratorii, precum tusea sau dificultățile de respirație. Diagnosticul se confirmă prin teste de laborator, cum ar fi RT-PCR din probe de gât, urină sau sânge, și teste ELISA pentru depistarea anticorpilor.
În absența unui tratament antiviral specific sau a unui vaccin, managementul infecției se concentrează pe gestionarea simptomelor. Aceasta include îngrijiri de susținere, hidratare, monitorizarea funcțiilor vitale și controlul convulsiilor, alături de măsuri stricte de izolare pentru a preveni transmiterea virusului în spitale.
