O nouă descoperire în tratamentul insuficienței cardiace după un infarct
Cercetătorii de la Universitatea de Științe ale Sănătății California - Los Angeles (UCLA) au identificat proteina GPNMB ca fiind un regulator esențial în procesul de vindecare a inimii după un infarct miocardic. Un studiu recent, realizat pe modele animale, arată că celulele imune din măduva osoasă, cunoscute sub numele de macrofage, secreta GPNMB, care se leagă de receptorul GPR39, facilitând astfel repararea inimii.
Această descoperire oferă o nouă perspectivă asupra modului în care inima se vindecă de una singură și are potențialul de a conduce la dezvoltarea unor noi tratamente pentru îmbunătățirea funcției cardiace și prevenirea insuficienței cardiace. Studiile anterioare au arătat că GPNMB, cunoscută și sub numele de glicoproteina B a melanomului nemetastatic, este strâns legată de rezultatele cardiovasculare ale pacienților cu insuficiență cardiacă, dar nu era clar dacă absența acestei proteine contribuia direct la dezvoltarea insuficienței cardiace post-infarct.
Cercetătorii au stabilit, utilizând modele de șoareci, că GPNMB nu este exprimat în mod natural de inimă, ci este produs de celulele inflamatorii provenite din măduva osoasă. După un infarct, aceste macrofage se îndreaptă spre locul leziunii din inimă, unde încep să exprime GPNMB. Rezultatele au arătat că șoarecii care au avut o expresie normală a genei GPNMB și care au primit o doză suplimentară de proteină GPNMB circulantă au prezentat îmbunătățiri ale funcției cardiace și o reducere a cicatricilor.
La patru săptămâni după un infarct simulat, 67% dintre șoarecii care prezentau absența genei GPNMB aveau fibroza severă sau cicatrici, comparativ cu doar 8% dintre șoarecii din grupul de control. De asemenea, cercetătorii au descoperit că GPNMB se leagă de GPR39, un receptor care până acum nu avea un partener de legare cunoscut. Această interacțiune inițiază o serie de semnale care sprijină regenerarea țesuturilor și limitează formarea de cicatrici.
Bolile cardiovasculare și complicațiile asociate, precum insuficiența cardiacă, reprezintă o problemă majoră de sănătate, fiind responsabile pentru aproximativ o treime dintre decesele la nivel global. Deși acestea sunt extrem de frecvente, nu există tratamente care să îmbunătățească direct capacitatea inimii de a se repara după un infarct. Studiul recent subliniază potențialul proteinei GPNMB ca agent terapeutic și GPR39 ca țintă care ar putea limita cicatrizarea și îmbunătăți funcția cardiacă.
Această cercetare ar putea avea, de asemenea, implicații extinse în înțelegerea proceselor de reparare a țesuturilor în alte organe. Având în vedere că GPNMB este exprimată în diverse țesuturi, viitoarele studii vor investiga și rolul său în regenerarea creierului, rinichilor și a altor organe afectate de leziuni ischemice.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
