carne de tun la granita de la albita: conflicte legate de materiale militare

Granita de la Albita, situată nu departe de Iași, a devenit un punct controversat în ultimele luni, după ce au fost blocate mai multe transporturi de materiale suspecte de utilizare militară. Potrivit unui raport al Băncii Naționale a României, consultat de "Ziarul de Iași", există suspiciuni privind importul de arme și echipamente militare în ultimii ani, fapt confirmat de controale și bilanțuri oficiale.

Compania acuzată pentru aceste materiale a negat vehement implicarea în activități ilegale, dar cazul a scos la iveală conexiuni sensibile între afacerile din domeniu și interese strategice, chiar în apropiere de Iași. Un raport recent evidențiază că România are un statut accentuat printre cei mai importanți cumpărători de arme în piața internațională. Studiul citează datele Institutului Internațional pentru Cercetare a Păcii de la Stockholm (SIPRI) din 2025, care arată că, din 2020 până în 2024, România a importat 15% din totalul exporturilor Norvegiei în domeniu, ocupând a treia poziție după Statele Unite și Ucraina. În același interval, Elveția a exportat arme în proporție de 18% către România, poziționându-se și ea printre cei mai mari beneficiari, după Spania și Danemarca.

Potrivit unor note ale "Ziarului de Iași", astfel de acte reflectă o tendință globală: comerțul cu arme și materiale cu potențial militar devine extrem de profitabil. În raport se precizează că cele mai mari cinci țări exportătoare – Statele Unite, Franța, Rusia, China și Germania – controlează 72% din piața mondială. Statele Unite conduc detașat, cu o cotă de piață în creștere, de 43% în perioada 2020-2024, livrând arme în peste 107 țări – o rată de patru ori mai mare decât Franta, care s-a poziționat pe locul al doilea cu aproape 10%, datorită contractelor cu Grecia, Croația și livrărilor pentru Ucraina, se menționează în raport.

Totodată, Rusia, odinioară „arsenalul lumii”, înregistrează o scădere dramatică, cu reducerea exporturilor cu 64% și scăderea cotei de piață de la 21% între 2015-2019 la doar 7,8% în 2024. China și Germania rămân relativ stabile, cu câte aproximativ 6%. Efectele acestei redistribuiri se reflectă și în tipurile de arme exportate, cu Statele Unite dominând livrările de rachete de atac lung razboi, 45% din totalul global, destinate a șapte țări, cu alte 13 având comenzi în curs.

Ucraina, unul dintre marii beneficiari, a primit în principal arme de la SUA (45%), Germania (12%) și Polonia (11%), ca ajutor militar. Potrivit datelor din raport, cele mai mari cinci țări importatoare – Ucraina, India, Qatar, Arabia Saudită și Pakistan – au absorbit aproape 35% din importurile globale între 2020 și 2024. În plus, cheltuielile globale pentru apărare au atins valoarea record de peste 2.700 miliarde de dolari în 2024, fiind cea mai mare creștere după anul 1988, notează publicația.

Sumele mari sunt susținute de cele mai puternice economii mondiale. Statele Unite domină clasamentul, cu o alocație de aproape 997 miliarde de dolari, urmate de China, Rusia, Germania și India. România, deși nu se află în topul global, are o industrie de apărare formată din 111 companii, majoritatea private, cu afaceri în creștere și cu relații mixing de capital românesc și străin.

Conform datelor din același raport, sectorul privat este mult mai mare decât cel de stat, având de trei ori mai mulți angajați și venituri de opt ori mai mari. În 2023, companiile de stat au realizat afaceri de aproximativ 2 miliarde de lei, dar rezultatele generale ale Romarm, compania de lider, au fost mai modeste în ultimii ani, după 2022. Ziarul de Iași subliniază că, în acest context, tensiunile din regiune și controversele legate de achizițiile de armament continuă să genereze îngrijorare la nivel internațional.