Material o ducem mai bine decât oricând. De ce ne simțim tot mai rău? Paradoxul lumii moderne: „Ne comparăm cu ceilalți într-o manieră care ne consumă emoțional”

Trăim mai mult, avem acces la medicină performantă, hrană din abundență și tehnologie care ne ușurează viața. Cu toate acestea, tot mai mulți oameni spun că sunt anxioși, singuri și nemulțumiți. Cum se explică acest paradox? Psihologul Cristian Grigore, de la Institutul de Psihiatrie „Socola” Iași, a explicat de ce progresul material nu garantează și bunăstarea psihologică și care sunt mecanismele ce îi împiedică pe oameni să se bucure de o viață mai bună. În opinia psihologului, primul paradox al lumii moderne este că oamenii trăiesc într-o perioadă cu un nivel de confort fără precedent, însă acest progres nu a fost însoțit și de o creștere a stării de bine. Dimpotrivă, anxietatea, singurătatea și sentimentul de nemulțumire sunt tot mai frecvente. „Privită din perspectivă istorică, viața oamenilor s-a îmbunătățit considerabil. Speranța de viață a crescut de la aproximativ 50 de ani la începutul secolului trecut la peste 70-80 de ani în prezent. Medicina a evoluat spectaculos, condițiile de igienă sunt incomparabil mai bune, iar multe boli care erau fatale pot fi astăzi tratate. Paradoxal, în multe regiuni ale lumii, mai multe persoane mor din cauza obezității decât din cauza malnutriției. Mâncăm mai mult decât generațiile anterioare, chiar dacă nu întotdeauna mai sănătos. Pentru majoritatea oamenilor, nevoile de bază descrise de Abraham Maslow sunt mai satisfăcute decât în trecut”, a declarat psihologul Cristian Grigore, pentru „Ziarul de Iași”. Și totuși, în ciuda acestui progres, oamenii par mai puțin împăcați cu ei înșiși. „Mulți oameni declară că se simt mai anxioși, mai singuri și mai puțin împliniți”, a subliniat specialistul. Primul mecanism observat de specialist în practica sa clinică este comparația socială. „Ne comparăm frecvent cu ceilalți, însă nu într-o manieră care să ne motiveze să evoluăm, ci într-una care ne consumă emoțional. Uneori încercăm să îl discredităm pe celălalt pentru a ne proteja stima de sine, iar alteori ajungem să ne devalorizăm pe noi înșine. În ambele situații pierdem energie psihică și satisfacție”, a explicat Cristian Grigore. Potrivit acestuia, comparația permanentă îi determină pe oameni să-și măsoare valoarea în funcție de reușitele altora, iar acest mecanism produce mai degrabă frustrare decât motivație. Un alt fenomen observat în cabinet este lipsa de încredere dintre oameni. „Suntem adesea suspicioși față de intențiile celorlalți, iar această neîncredere îngreunează construirea unor relații autentice și colaborarea eficientă. Uneori preferăm să pierdem și noi, numai să nu câștige celălalt mai mult. Pe termen lung, acest tip de gândire afectează atât relațiile personale, cât și dezvoltarea comunității”, a declarat psihologul. În opinia sa, lipsa încrederii nu produce doar conflicte între oameni, ci și o societate în care colaborarea devine tot mai dificilă. Psihologul spune că observă tot mai des persoane care explică toate dificultățile prin factori exteriori. „Explicațiile sunt căutate doar în exterior: în deciziile politice, în familie, în societate sau în trecutul personal. Desigur, contextul influențează profund viața fiecăruia și nu trebuie ignorat. Totuși, schimbarea începe atunci când ne întrebăm: «Ce depinde de mine? Ce pot face diferit?». Atunci când credem că întreaga noastră viață este controlată doar de factori externi, șansele unei schimbări reale scad considerabil”, a explicat Cristian Grigore. Acesta consideră că asumarea responsabilității pentru propriile alegeri este primul pas către schimbare. Rețelele sociale nu fac decât să amplifice aceste mecanisme psihologice. „Urmăresc frecvent comentariile la postările unor politicieni, oameni de știință sau personalități publice. Un număr mare dintre ele exprimă ură, agresivitate verbală și acuzații nefondate. Paradoxul este că persoanele care își exprimă constant furia nu par să devină mai fericite. Dimpotrivă, își întăresc emoții precum frustrarea, neputința și resentimentul”, a afirmat specialistul. În opinia sa, exprimarea repetată a furiei nu descarcă emoțiile negative, ci le consolidează. Cristian Grigore a atras atenția și asupra tendinței oamenilor de a-și supraevalua propriile calități. „Numeroase cercetări arată că oamenii tind să se considere mai inteligenți, mai morali, mai disciplinați sau mai competenți decât media. Această discrepanță dintre imaginea despre sine și realitate poate împiedica dezvoltarea personală, deoarece este dificil să corectezi ceea ce nu recunoști”, a explicat psihologul. În opinia lui, dezvoltarea personală începe în momentul în care omul își poate vedea realist atât calitățile, cât și limitele. Pe lângă schimbările din relațiile dintre oameni, psihologul spune că trăim și într-o perioadă în care viitorul este din ce în ce mai greu de prevăzut. Conflictele internaționale, instabilitatea economică și dezvoltarea accelerată a inteligenței artificiale contribuie la un sentiment permanent de incertitudine. „Trăim într-o perioadă caracterizată de un grad ridicat de incertitudine. Mintea umană caută predictibilitate și siguranță. Atunci când acestea lipsesc, anxietatea se instalează. Devine atât de dificil să îi propunem copilului nostru o facultate pe care să o urmeze”, a declarat Cristian Grigore. Potrivit acestuia, oamenii au nevoie de repere și de sentimentul că pot anticipa viitorul. Atunci când această predictibilitate dispare, anxietatea apare aproape firesc. Psihologul a atras atenția și asupra tendinței societății de a deveni tot mai polarizată. „Un alt factor care alimentează suferința este gândirea de tip «totul sau nimic». Spațiul public a devenit tot mai polarizat. Vedem tot mai rar formulări precum «este posibil», «probabil», «aș putea greși». În schimb, întâlnim frecvent afirmații categorice: «eu am dreptate», «așa este cu siguranță», «nu există altă variantă». O gândire rigidă reduce capacitatea de dialog, de învățare și de adaptare”, a explicat Cristian Grigore. În opinia sa, oamenii au tot mai puțină disponibilitate de a accepta că pot exista perspective diferite, iar această rigiditate afectează atât relațiile personale, cât și dezbaterea publică. Poate cea mai dureroasă schimbare observată în ultimii ani este creșterea sentimentului de singurătate. „Mulți oameni se simt singuri chiar dacă trăiesc în cuplu, au familie sau sute de contacte online. Toleranța față de diferențe pare să fi scăzut, iar disponibilitatea de a depune efort pentru repararea unei relații este adesea mai mică decât în trecut. Dacă odinioară unele relații continuau din constrângeri sociale sau economice, astăzi există riscul de a merge în extrema opusă: renunțăm prea repede atunci când apar dificultăți, fără a mai încerca să construim soluții”, a avertizat psihologul. Acesta consideră că apropierea autentică dintre oameni nu poate fi înlocuită de numărul de urmăritori din mediul online sau de contactele din telefon. Deși mecanismele care alimentează anxietatea și nemulțumirea sunt complexe, psihologul spune că există și soluții prin care oamenii își pot îmbunătăți starea de bine. Prima dintre ele este recunoștința. „Practica recunoștinței este unul dintre cele mai eficiente antidoturi împotriva victimizării și pesimismului. Atunci când ne antrenăm atenția să observe ceea ce avem și ceea ce funcționează în viața noastră, echilibrul emoțional crește”, a explicat Cristian Grigore. Totodată, acesta recomandă ca oamenii să își concentreze energia asupra lucrurilor pe care le pot influența. „Este util să ne întrebăm constant ce ține de noi și ce putem influența. Energia investită în ceea ce putem schimba produce rezultate; energia consumată pentru ceea ce nu controlăm produce, de cele mai multe ori, doar frustrare”, a declarat psihologul. În opinia specialistului, comparația sănătoasă nu este cu vecinul, colegul sau prietenul, ci cu propria persoană. „Comparația cea mai sănătoasă este cu propria persoană. Nu cu vecinul, colegul sau prietenul, ci cu omul care eram ieri. Întrebarea importantă nu este dacă sunt mai bun decât ceilalți, ci dacă am făcut astăzi un pas înainte față de ieri”, a spus Cristian Grigore. Specialistul consideră că una dintre provocările actuale este stilul de parenting excesiv de permisiv. „Atunci când copilul primește aproape întotdeauna ceea ce dorește, exact în momentul în care dorește, el are mai puține ocazii să învețe răbdarea, toleranța la frustrare și perseverența. Reziliența psihologică se dezvoltă tocmai prin confruntarea cu limite sănătoase și prin înțelegerea faptului că dorințele nu pot fi satisfăcute întotdeauna imediat”, a declarat Cristian Grigore. Revenind la copilărie, psihologul susține că educația copiilor trebuie să combine afecțiunea cu limitele clare. „În familie, un parenting echilibrat rămâne una dintre cele mai importante investiții. Copiii au nevoie simultan de iubire, siguranță emoțională și limite clare. Au nevoie să înțeleagă că propriile alegeri au consecințe, iar această lecție îi pregătește pentru viața adultă”, a explicat acesta. O altă recomandare este acceptarea faptului că incertitudinea face parte din viață. „La fel de importantă este acceptarea incertitudinii. Nu vom putea controla lumea, însă putem învăța să ne adaptăm schimbărilor și să dezvoltăm flexibilitatea psihologică”, a declarat psihologul. În final, Cristian Grigore a vorbit despre importanța încrederii și despre riscurile unei atitudini permanent suspicioase.