Legătura fascinantă între intestin și creier: Impactul bacteriilor intestinale asupra sănătății mentale
Oamenii de știință subliniază o conexiune remarcabilă între intestin și creier, cunoscută sub denumirea de axa intestin-creier. Aceasta evidențiază modul în care corpul și mintea interacționează, medicii explicând că informațiile circulă în ambele direcții. Creierul trimite semnale stomacului, indicând nevoia de hrană sau apă, iar intestinul răspunde prin trimiterea de mesaje către creier, influențând emoțiile și procesarea informațiilor.
Interesul specialiștilor din domeniul medical s-a îndreptat asupra rolului bacteriilor intestinale, care, anterior, erau considerate doar ajutoare în digestie, dar se dovedește că acestea pot influența semnificativ sănătatea mentală. Dr. Oana Timofte, gastroenterolog la Institutul de Gastroenterologie și Hepatologie din Iași, evidențiază importanța acestor microorganisme, afirmând că ele afectează modul în care gândim, simțim și ne gestionăm stresul.
Printre observațiile interesante ale doctorului se regăsește și idea că „fluturii în stomac” pe care îi resimțim în momentele de nervozitate provin de la ceea ce se numește „al doilea creier”, ascuns în peretii sistemului digestiv. Acest concept fundamental transformă înțelegerea relației dintre digestie, stare de spirit și gândire.
Studiile arată că tipurile și cantitatea de bacterii din intestin influențează chimia creierului și pot contribui la afecțiuni mintale precum depresia. Modificările în microbiota intestinală au fost asociate cu markeri ai inflamării, care pot facilita dezvoltarea depresiei. Se constată că stresul este strâns legat de disbioză, o stare de dezechilibru între bacteriile benefice și cele dăunătoare, ce poate provoca o inflamație crescută în organism. Inflamația cronică, la rândul ei, este corelată cu afecțiuni precum anxietatea și depresia.
Medicul a subliniat că simptomele fizice, cum ar fi disconfortul abdominal, greața sau balonările, pot indica o stare de depresie. De asemenea, s-a observat că depresia poate acționa atât ca o cauză, cât și ca un efect secundar al inflamației din intestin.
Un aspect important al interacțiunii dintre intestin și creier se concentrează pe alimentație. Dr. Oana Timofte recomandă consumul de alimente bogate în fibre, cum ar fi fructele, legumele și cerealele integrale, care favorizează dezvoltarea bacteriilor benefice. Pe de altă parte, o dietă bogată în alimente procesate și zaharuri poate perturba acest echilibru.
Probioticele găsite în iaurt și alimente fermentate, precum varza murată, contribuie, de asemenea, la diversificarea microbiomului. Nutrienți precum prebioticele, omega 3, vitamina D și vitaminele B6 și magneziu joacă un rol esențial în menținerea sănătății intestinale și a bunăstării mentale.
În plus, dr. Timofte a discutat despre efectele stresului asupra sănătății, recunoscând că stresul cronic poate afecta intestinul, reducând diversitatea microbiană și favorizând bacteriile asociate cu problemele de sănătate. Practici precum meditația, exercițiile fizice și somnul adecvat pot sprijini echilibrul microbiotei intestinale.
Nu în ultimul rând, utilizarea medicamentelor, în special antibiotice, dar și a antiacidelor sau antiinflamatoarelor, poate influența negativ bacteriile intestinale. Consumul excesiv de alcool, fumatul și lipsa exercițiilor fizice au un impact similar asupra sănătății microbiomei.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
