Diagnosticul corect al hipertensiunii și noile abordări în tratament
Hipertensiunea arterială continuă să fie una dintre cele mai întâlnite și discutate probleme medicale în lume, fiind prezentă la aproape o persoană din trei. Totuși, specialiștii atrag atenția asupra faptului că nu orice valoare peste 140/90 mmHg necesită automat tratament, ci este nevoie de o evaluare precisă pentru stabilirea diagnosticului corect.
Potrivit medicului primar cardiolog Dan Iliescu, citat de ziaruldeiasi.ro, există trei metode de măsurare a tensiunii arteriale: examenul în cabinet, măsurarea la domiciliu și monitorizarea continuă cu aparate speciale. Acestea ajută la confirmarea hipertensiunii și la evitarea unor erori precum efectul de „halat alb”, care poate ridica valorile tensiunii doar din cauza stresului de la medic.
Valoarea peste 140/90 mmHg nu indică automat necesitatea tratamentului, subliniază specialistul. Ultimul ghid, publicat anul trecut, stabilește trei categorii: tensiune normală (sub 120/70 mmHg), valori crescute (120-139/70-89 mmHg) și hipertensiune (peste 140/90 mmHg). În cazul valorilor peste 180/110 mmHg, este vorba de o urgență care impune tratament imediat. Pentru pacienții cu valori normale, recomandarea este urmărirea periodică, în timp ce pacienții cu valori foarte mari trebuie evaluați și tratați ca urgențe hipertensive.
Pentru confirmarea diagsei, valorile tensionale trebuie să fie peste normal pe o perioadă mai lungă, de câteva săptămâni. După diagnostic, se face o evaluare a cauzelor hipertensiunii, pentru a exclude formele secundare, și a impactului asupra organelor țintă, precum inima, creierul, rinichii și arterele mari.
Tratamentul este obligatoriu pentru hipertensivi, iar în cazul valorilor crescute, acesta trebuie adaptat în funcție de alte factori de risc. Specialistul menționează că activitatea fizică, chiar dacă poate duce temporar la creșteri ale tensiunii, reprezintă o metodă sigură și eficientă de gestionare. Practicarea exercițiilor aerobic de 30-60 minute, de 3-5 ori pe săptămână, este considerată prima soluție pentru pacienții cu tensiune crescută sau hipertensivi.
De asemenea, tratamentul obezității capătă o importanță din ce în ce mai mare, fiind susținut de terapii variate, de la schimbări în dieta și activitate fizică, la medicamente precum analogii de GLP-1 (tirzepatida, semaglutida) și operații de chirurgie bariatrică.
Potrivit unui articol din ziaruldeiasi.ro, Monoterapia este recomandată doar în anumite cazuri speciale, în timp ce combinația a două sau trei clase de medicamente – inhibitori de enzima de conversie, betablocante și diuretice – reprezintă abordarea preferată pentru controlul tensiunii. În caz de eșec, după 1-3 luni de tratament corect, este indicată trimiterea la o clinică specializată.
De menționat că, deși tratamentul medicamentos a devenit mai accesibil, hipertensiunea nu a dispărut complet, fiind un factor major de risc pentru cardiopatia ischemică și alte complicații cardiovasculare. Concluzia, notează specialistul, este că prevenția și un stil de viață sănătos rămân esențiale pentru gestionarea eficientă a acestei afecțiuni.
