Creșterea numărului de tineri care apelează la psiholog în Iași
Potrivit unui articol publicat de ziaruldeiasi.ro, în orașul Iași se observă o creștere semnificativă a tinerilor care solicită ajutorul unui psiholog, fie în sistemul public, fie în cel privat. Specialiștii notează că acest fenomen nu indică o creștere a patologiilor psihice, ci mai degrabă o deschidere mai mare față de sănătatea mintală și autocunoaștere.
Cristian Grigore, psiholog la Spitalul de Psihiatrie "Socola" din Iași, atrage atenția asupra unei tendințe clare de creștere a adresabilității în rândul tinerilor. În practica sa, cei mai frecventi pacienti au între 14 și 30 de ani, iar motivele pentru care solicită sprijin variază de la anxietate și depresie la confuzii legate de identitate și sens în viață. El estimează că numărul tinerilor care apelează la terapie a crescut cu aproximativ 30% în ultimii cinci ani, atât în spitale, cât și în cabinetele private.
Se observă în aceeași direcție și datele publicate de Institutul Național de Sănătate Publică, citate de specialisti, precum Raluca Ginju. Conform acesteia, aproximativ 12% dintre tinerii cu vârste între 15 și 24 de ani au cerut, cel puțin o dată în ultimii doi ani, ajutor de specialitate pentru probleme de sănătate mintală. La rândul său, psihologul relatează o creștere semnificativă în solicitările de sprijin psihologic, principalii motivi fiind anxietate, atacuri de panică, depresie, burnout, precum și dileme legate de identitate și comportamente adictive.
Prin urmare, dincolo de statisticile reci, realitatea din cabinetele de psihologie reflectă o generație de tineri preocupați de înțelegerea propriului sine și de a-și construi un drum în viață conștient. Psihologii subliniază că, deși trăiesc într-un mediu social adesea accelerat și presant, aceștia aleg tot mai des să ceară ajutor, ceea ce nu trebuie interpretat ca un semn de slăbiciune, ci ca o manifestare de maturitate.
Loredana Iacob, psiholog la Arcadia - Spitale și Centre Medicale, menționează rolul faptului că accesul timpuriu la rețelele sociale influențează starea de bine a tinerilor. Aceasta explică că utilizarea excesivă a rețelelor de socializare de la vârste fragede poate crea vulnerabilități emoționale, mai ales din cauza fenomenului "FOMO" (Fear of Missing Out), care înseamnă frica de a rămâne pe dinafară sau de a rata experiențe importante.
Totodată, specialista subliniază că aceste presiuni legendare pot genera anxietate și sentimente de izolare, contribuind la dificultăți în gestionarea emoțiilor și în procesul de autocunoaștere. Întreg fenomenul evidențiază astfel nevoia de a sprijini tinerii în dezvoltarea unei stări emoționale sănătoase și a unei perspective echilibrate asupra vieții, concluzionează sursa, care citează și expertiza psihologilor.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
