Uniunea Europeană vrea să împrumute bani ca și cum ar fi o singură țară

Capitalele Uniunii Europene sunt divizate în privința ideii de a permite UE să împrumute sume uriase, similar cu o țară. Recent, Comisia Europeană și-a exprimat o poziție clară în acest sens, potrivit publicației Politico. Fără a face anunțuri pompoase, președinta Ursula von der Leyen a propus extinderea puterii Bruxelles-ului de a împrumuta sute de miliarde de euro de la investitori internaționali, ca parte a bugetului pe șapte ani al UE, anunțat pe 16 iulie.

Conform planului, însă, aceste împrumuturi ar fi limite la anumite scopuri, precum susținerea eforturilor de război ale Ucrainei, reacția la crize neprevăzute sau plăți specifice către guvernele naționale. Potrivit unui diplomat european citat de digi24.ro, datoria comună nu va acoperi orice cheltuială, ci doar aceste domenii esențiale. Totodată, aceste măsuri trebuie să depășească opoziția fermă a unor state bogate, precum Germania și Olanda, considerate „țări frugale” din cauza reticenței față de împrumuturile excesive.

Ministrul german Gunther Krichbaum a declarat că „nu putem avea programe finanțate din împrumuturi”, chiar dacă în acest an Berlinul a adoptat o poziție mai flexibilă în privința cheltuielilor interne finanțate din datorii. În trecut, opoziția acestor țări a condus la eliminarea datoriilor comune din tratative până în 2020, când UE a primit permisiunea limitată de a emite obligațiuni europene și de a acorda subvenții pentru sprijinirea economiei în contextul pandemiei, cu condiția ca aceste măsuri să fie temporare.

Comisia Europeană susține că inițiativa recentă reprezintă o soluție pentru reducerea dependenței de contribuțiile financiare ale statelor membre mai reticente. Această abordare ar putea crea un organism supranațional cu putere fiscală proprie, au explicat oficialii UE, citati de digi24.ro. Mai mult, emiterea de obligațiuni comune ar permite UE să atragă investiții masive și să ofere rate ale dobânzii mai mici pentru țările cu datorii mari, precum Italia și Franța, comparativ cu cele pe care le-ar avea dacă s-ar împrumuta individual.

Totuși, scepticismul persistă în Germania și alte țări frugal, care se tem că datoria colectivă ar putea pune în pericol stabilitatea fiscală națională. „Este foarte greu de acceptat pentru Germania” și „exista un scepticism profund” referitor la utilizarea datoriei structurate pentru finanțarea cheltuielilor naționale, notează Nils Redeker, de la Jacques Delors Centre.

Un diplomat european, care a dorit să rămână anonim, a spus că “împrumuturile nu fac decât să transfere povara financiară în viitor, fără a rezolva problemele de bază, ci doar amânându-le”. Potrivit propunerii de buget, țările vor putea solicita împrumuturi UE, pe care vor fi obligate să le ramburseze dacă planurile lor de cheltuieli depășesc sumele celor alocate inițial.

Totuși, apropo de sprijinul pentru Ucraina, se menționează că fondul total de 100 de miliarde de euro pentru această țară include o combinație de împrumuturi și subvenții, fără a fi încă o variantă finală. La momentul actual, piețele financiare tratează datoria comună a UE ca pe o obligațiune emisă de organizații internaționale, precum Banca Mondială. Comisia însă are intenția să o trateze ca pe obligațiuni de stat, ceea ce ar putea reduce costurile de împrumut și ar permite includerea acestor obligațiuni în indicii de datorie suverană, consideră experți citati de digi24.ro.

Un exemplu de interes față de obligațiuni ale UE vine din partea investitorilor internaționali, precum fonduri de pensii și băncile centrale, care le cumpără pentru diversificare. Victor Negrescu, europarlamentar socialist, susține că dacă UE se împrumută mai mult și creează o piață robustă pentru obligațiuni, s-ar putea evita dependența de dolar și s-ar putea crește statutul euro la nivel global. Oficialii economici, precum Olivier Blanchard, afirmă că pentru a realiza acest lucru, trebuie construită o piață de obligațiuni europene mare și lichidă, altfel împrumuturile sporadice nu vor avea impactul dorit.