Creșterea economică în Romania își epuizează potențialul, arată un nou studiu
Un studiu recent realizat de Blocul Național Sindical (BNS) subliniază că creșterea economică în România, generată prin majorarea cheltuielilor publice, în special a salariilor și pensiilor, pare să fi atins limitele sale. Analiza sugerează că, deși ar putea exista o creștere nominală a salariilor în 2025, aceasta va fi limitată de rata inflației.
Studiul, intitulat "Salarizarea în sectorul public din România. Reforme pe fondul marilor așteptări", indică faptul că ajustările necesare în sistemul salarial al sectorului public trebuie să fie de cel puțin 9,3% din PIB în 2025, scăzând apoi la 8,9% în 2031.
Potrivit specialiștilor, a treia Lege-Cadru pentru salarizarea în sectorul public este în curs de pregătire, fiind a treia în ultimii 15 ani. Primele două legi au avut parte de implementări deficitare, suferind peste 50 de modificări prin legi și ordonanțe care au dus la o situație de nesustenabilitate.
Studiul subliniază și problemele de logică în construcția acestei noi legi, evidențiind lipsa unor baze de date complete privind salariile și adaosurile în sectorul public. În prezent, din fiecare 10 lei cheltuiți de stat, 8 sunt destinați cheltuielilor fixe, cum ar fi salariile și pensiile, ceea ce reduce semnificativ resursele pentru investiții.
De asemenea, analiza arată că în anul 2024, salariile au crescut cu un ritm de două ori mai rapid decât economia, iar în primele 10 luni ale anului, cheltuielile pentru personal au crescut cu peste 23%. Totuși, inechitățile rămân persistente, cu numeroși profesori și medici având salarii de bază sub cele stabilite prin lege.
Pe fondul acestei situații, Dumitru Costin, președintele BNS, atrage atenția asupra excesele din administrația publică, evidențiind disfuncționalitățile și absența unei analize corecte a structurilor salariale. De asemenea, Costin subliniază necesitatea ca noul guvern să colaboreze cu sindicatele pentru a abandona cheltuielile nejustificate.
Numărul angajaților din sectorul bugetar a depășit recent 1.300.000, ceea ce echivalează cu 68 de bugetari la mia de locuitori, o cifră semnificativ mai mare în comparație cu alte țări europene. Chiar și în fața reducerilor de personal raportate în diverse ministere, Ministerul Educației rămâne cu cel mai mare număr de angajați, urmat de autoritățile locale.
În concluzie, studiul BNS evidențiază necesitatea unor reforme profunde în salarizarea din sectorul public, pentru a asigura o politică salarială echitabilă și sustenabilă, capabilă să susțină dezvoltarea economică a României.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail