Încrederea românilor în instituții: armata, biserica și criza încrederei în politică

Un sondaj realizat de INSCOP Research în perioada 20-26 iunie 2025 arată că armata este cea mai de încredere instituție pentru români. Potrivit cercetării, 63% dintre persoanele intervievate declară că au multă sau foarte multă încredere în această instituție, plasând-o pe primul loc în clasament.

La distanță de armate, biserica se bucură de un nivel de încredere de 57,7%, în timp ce Academia Română ocupă a treia poziție cu 46,8%. În schimb, instituțiile politice scad în încredere, precum poliția cu 43,2%, Banca Națională a României cu 42,5% și primăria cu 38,9%. În cele din urmă, președinția are încredere de 34,8%, iar presa de 26,9%, notează digi24.ro, citând rezultatele cercetării.

Clasamentul arată o diferență clară între încrederea acordată instituțiilor „stabile” și cele politice. În rândul votanților PSD și PNL, tinerii sub 30 de ani, persoanele din mediul rural și cu educație primară, încrederea în armata este mai mare. În același timp, votanții AUR și tinerii sub 30 de ani manifestă în special încredere în biserică. Potrivit specialistului Remus Stefureac, aceste rezultate reflectă nevoia de repere sigure într-o societate marcată de incertitudine.

De asemenea, Academia Română continuă să fie respectată ca simbol cultural, fiind mai degrabă un indicator de continuitate decât o influență majoră. La polul opus, instituțiile politice - Guvernul, Parlamentul și Președinția - se confruntă cu o criză de legitimitate, în contextul unei încrederi scăzute din partea populației. Stefureac menționează că „riscul de amplificare și exploatare a diviziunilor sociale de către actori statali ostili devine major pentru România pentru următorii trei ani”.

Potrivit sursei, sondajul a fost realizat cu 1150 de persoane, în mod telefonic, și reprezintă un studiu lunar de opinie, având o eroare maximă de 2,9%, cu un nivel de încredere de 95%. Aceste date reflectă percepția românilor asupra stabilității și legitimității diverselor instituții din țară, subliniind o polarizare clară în credințele populației, în funcție de apartenența politică și demografie.