cutremur de suprafață cu magnitudinea 3,3 în Gorj

Un cutremur de suprafață cu magnitudinea 3,3 s-a produs duminică dimineața, la ora 6:29, în județul Gorj, în regiunea Oltenia, conform datelor publicate de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP).

Seismul a avut loc la o adâncime de 13,8 kilometri și s-a resimțit în mai multe zone din apropiere, precum Târgu Jiu, Drobeta-Turnu Severin, Hunedoara, Deva, Reșița și Râmnicu Vâlcea. Potrivit statisticilor, în luna iulie, România a fost afectată de trei cutremure, cu magnitudini variind între 2,1 și 3,7, notează Agerpres.

Cele mai puternice seisme din acest an, ambele de 4,4 pe scara Richter, au avut loc pe 13 februarie în Buzău și pe 11 mai în Vrancea. Anul trecut, cel mai intens cutremur a avut magnitudinea 5,4 și s-a produs în județul Buzău, pe 16 septembrie.

Potrivit INCDFP, în perioada 13 februarie 2023 – 11 aprilie 2023, în Gorj au fost înregistrate peste 2.150 de cutremure, dintre care 36 au avut o magnitudine mai mare de 3. "Regiunea Nord-Vest a județului Gorj a fost considerată până de curând o zonă cu activitate seismică redusă, producând în principal cutremure mici și moderate. Însă, începând cu seismul din 13 februarie, cu magnitudinea de 5,2, zona a devenit centrul de studiu al cercetătorilor pentru reevaluarea riscului seismic în Oltenia și Carpații Meridionali", explică INCDFP.

În zilele de 13 și 14 februarie 2023, s-a înregistrat un sistem de dublet seismic, fiind cea mai intensă activare a acestei zone de monitorizare. Trei cutremure, cu magnitudini de 4,9 ML, 5,2 ML și 5,7 ML, au fost resimțite cu intensități de V-VI pe scara Mercalli, în zona epicentrală, provocând daune minore și moderate, relatează sursa citată.

Specialiștii afirmă că aceste seisme au fost de natură tectonică, cauza principală fiind tensiunile acumulate la contactul dintre platformele geologice. Sectorul sudic al Carpaților Meridionali constă din blocuri tectonice mici, cu mai multe sisteme de falii orientate NE-SV, iar cutremurele mai moderate din anii 1912 și 1963 au avut loc în Bazinul Hategului, în zona faliilor FSC-SHB-ZFR-Fcio.

Conform Ministerului, dezvoltarea Retelei Seismice Naționale a permis înregistrarea și detectarea mai precisă a fiecărui microcutremur, iar numărul mare de replici după seismele din Gorj se datorează acestei rețele. Potrivit INCDFP, aceste replici nu au fost documentate anterior din cauza lipsei instrumentelor de măsurare și a nivelului de înțelegere a fenomenului seismic.

Cutremurele din 2023 au produs daune la 121 de clădiri din județ, printre care școli, instituții publice, biserici, blocuri, case și obiective turistice, conform unui anunț al Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Gorj.