Randamentele obligațiunilor guvernamentale franceze ating niveluri similare cu cele ale Greciei

Randamentele obligațiunilor guvernamentale franceze ating niveluri similare cu cele ale Greciei

Randamentele cerute de investitori pentru achiziționarea obligațiunilor guvernamentale franceze cu maturitate de zece ani au atins, pentru prima dată în istorie, un nivel comparabil cu cele ale obligațiunilor grecești, conform unui raport Bloomberg. La sfârșitul săptămânii trecute, randamentele pentru obligațiunile guvernamentale franceze, considerate în mod tradițional printre cele mai sigure din zona euro și având un rating de „AA minus” din partea S&P Global Ratings, au crescut până la 3,03%.

Această situație reflectă o schimbare semnificativă în percepția investitorilor, deoarece costurile la care se împrumută Franța sunt acum similare cu cele ale Greciei, un stat care, anul trecut, se confrunta cu un rating de tip junk din partea agențiilor de evaluare. Compararea cu Grecia este una delicată pentru oficialii francezi, mai ales în contextul temerilor că premierul Michel Barnier ar putea avea dificultăți în adoptarea bugetului pentru anul următor, ceea ce ar putea să pună în pericol stabilitatea sa politică.

Această instabilitate ar putea deranja planurile de diminuare a cheltuielilor publice, creșterea impozitelor și limitarea deficitului bugetar, care continuă să crească. În 2012, în timpul celei mai acute crize a datoriilor din Grecia, randamentele pentru obligațiunile guvernamentale grecești pe zece ani erau cu 30 de puncte procentuale mai mari decât cele ale obligațiunilor franceze. Între timp, dobânzile la care Grecia se împrumută de pe piețele financiare au scăzut pe măsură ce țara a ieșit din criză și a reușit să recupereze un rating de tip investment-grade în acest an.

Experții subliniază că, deși este dificil să se compare Grecia cu Franța din cauza dimensiunilor diferite ale piețelor de obligațiuni, situația actuală ridică semnale de alarmă. Piața de obligațiuni grecești are o valoare de puțin peste 80 de miliarde de euro, în timp ce cea din Franța depășește 1.800 de miliarde de euro. Totuși, faptul că Franța se confruntă cu dobânzi comparabile și chiar mai mari decât trei dintre cele patru țări din grupul PIGS (Portugalia, Italia, Grecia și Spania) este un semnal de alarmă pentru președintele Emmanuel Macron, care a optat pentru organizarea de alegeri anticipate în luna iunie.

„Tările denumite 'PIGS' au fost nevoite să se reformeze structural după criza datoriilor și acest lucru a dat roade. Franța nu a implementat astfel de reforme și acum se confruntă cu consecințele”, afirmă Sonia Renoult, analist la ABN Amro Bank NV.