Obstacolele României în restabilirea încrederii investitorilor și reducerea deficitului bugetar
România se confruntă cu dificultăți în încercarea de a regăsi încrederea investitorilor și de a reduce cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană. Aceste provocări apar într-un context politic instabil, care ar putea amenința ratingul de țară dedicate investițiilor, conform relatărilor agenției Reuters.
Repetarea alegerilor prezidențiale, planificate pentru luna mai, complică elaborarea unui plan viabil de reducere a deficitului bugetar, estimat la 7% din produsul intern brut. Decizia de a organiza noi voturi vine după anularea scrutinului din decembrie din cauza acuzațiilor de interferență din partea Rusiei. În acest context, România are de gând să atragă 13 miliarde de euro în acest an prin emiterea de obligațiuni internaționale, ceea ce ar reprezenta una dintre cele mai mari emisiuni de acest tip de pe piețele emergente.
Cu toate acestea, agenția S&P ar putea reduce vineri perspectiva ratingului la negativ, un pas similar cu cel definit de Fitch luna trecută. Atât Fitch cât și Moody's au clasificat România cu cel mai scăzut grad de investiții. Pierderea acestui statut, cunoscut ca "înger cazut", ar putea conduce la aumentoarea costurilor de împrumut pentru țară. Un studiu realizat de Banca Mondială în 2016 a demonstrat că scăderea ratingului la "junk" de către cel puțin două agenții majore duce la o creștere a costurilor de împrumut pe termen scurt cu aproape 200 de puncte de bază.
Deși datoria României este sub media Uniunii Europene, țara a înregistrat cea mai rapidă creștere a împrumuturilor începând din 2019. Yerlan Syzdykov, șeful piețelor emergente la Amundi, a menționat că deja se observă o deteriorare a percepției investitorilor cu privire la România, având în vedere riscurile asociate ratingului.
Ministrul finanțelor, Barna Tanczos, a declarat recent că speră ca planurile de reducere a deficitului și tăierile din sectorul public prevăzute în bugetul pentru 2025 să contribuie la restabilirea credibilității fiscale a țării. România aspira la reducerea deficitului la 2,5% până în 2031, un plan care a primit deja aprobarea de la Bruxelles.
Se preconizează că România va emite obligațiuni înainte de a trimite bugetul pentru 2025 Parlamentului, care vizează reducerea deficitului fără a recurge la majorări de taxe, considerate de investitori și agențiile de rating ca fiind cea mai ușoară soluție, având în vedere că România are al doilea cel mai scăzut raport taxe/PIB din Uniunea Europeană.
Târziu în emisiile de obligațiuni din cauza instabilității pieței, România va trebui să facă față costurilor mai mari, iar aprobarea bugetului ar putea fi întârziată până în februarie. Viktor Szabo, manager de portofoliu la abrdn, a comentat că evenimentele de la alegerile prezidențiale din anul trecut și lipsa unui buget aprobat au împiedicat accesarea mai rapidă a pieței.
În ultima lună, randamentele obligațiunilor de stat pe 10 ani ale României au crescut semnificativ, atingând cel mai mare nivel din ultimii doi ani, de puțin peste 8%. Anul trecut, alegerile repetate au dus deficitul bugetar la 8,6% din PIB, iar perspectiva unei contracții financiare după alegeri este acum sub semnul întrebării.
Șeful agenției române pentru datorie publică, Ștefan Nanu, a subliniat necesitatea respectării planului de reducere a deficitului până în 2031, care ar putea sprijini creșterea economică și totodată să reducă deficitul. De asemenea, România este așteptată să acceseze fonduri substanțiale de la instituții financiare internaționale, dar oficialii români au emis declarații contradictorii cu privire la necesitatea unor creșteri de taxe în perioada electorală.
O revizuire a ratingului din partea S&P ar putea avea un impact considerabil asupra piețelor financiare, subliniind din nou importanța stabilității fiscale atât pe piețele emergente, cât și pe cele dezvoltate.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
