Creșterea economică a României se reconfigurează pe fondul cererii interne slabe
În contextul Uniunii Europene, consumul continuă să fie motorul principal al creșterii economice, însă în România se observă o reconfigurare a acestui model, conform datelor Eurostat. Aceasta se datorează unei frânări bruște a cererii interne și unei creșteri a rolului investițiilor, care devin din ce în ce mai vizibile în dezvoltarea economică locală.
👉 Dezechilibre economice persistente în România
Analiza comparativă a surselor de creștere economică în statele UE evidențiază diferențele semnificative între economia românească și celelalte economii din regiune. Economia României continuă să se confrunte cu dezechilibre externe persistente și o structură de creștere mai volatilă. Deși consumul este principalul motor de creștere în UE, contribuția negativă a exportului net este semnificativ mai mare în România, lucru care sugerează că, spre deosebire de alte state europene, consumul nu generează o creștere proporțională a PIB-ului la export.
Conform datelor Eurostat, în 2025, contribuția consumului la creșterea economică a României va fi de zero puncte procentuale, în contrast cu media europeană de 1,2 puncte procentuale. Aceasta marchează o schimbare față de anii anteriori, când România era recunoscută pentru aportul major al consumului la PIB. Chiar și în timpul pandemiei, contribuția sa negativă a fost mai mică decât media Uniunii Europene.
👉 Investițiile, un factor pozitiv în dezvoltarea economică
În 2023, pe fondul efectelor războiului asupra moralului investitorilor și consumatorilor europeni, România a experimentat o contribuție a consumului de patru ori mai mare decât media Uniunii Europene. Totuși, rezultatele din 2025 contrazic evoluțiile economiei din regiune, în care consumul a adus 3,1 puncte procentuale la creștere, iar în Ungaria, cu probleme financiare, contribuția a fost de 2,1 puncte procentuale.
Pe de altă parte, în ceea ce privește investițiile, România a raportat o contribuție superioară mediei europene, un aspect explicabil prin procesul de recuperare a decalajelor față de economiile mai dezvoltate din Vest. Această dinamică sugerează o orientare pozitivă spre viitor în ceea ce privește perspectivele de creștere economică.