Profesorul Nicanor Cimpoeșu explică provocările și perspectivele inteligenței artificiale în știința materialelor
Profesorul universitar Nicanor Cimpoeșu, expert în ingineria materialelor și coordonator al laboratorului de microscopie electronică ESIM, vorbește despre modul în care inteligența artificială (AI) influențează știința și ingineria materialelor. Interviul detaliază atât provocările tehnice și etice ale integrării AI, cât și evoluția așteptată în următorii 5–10 ani, potrivit informațiilor oferite pentru %source%.
👉 Provocările tehnice și etice în utilizarea inteligenței artificiale
Profesorul Nicanor Cimpoeșu subliniază că integrarea AI în știința și ingineria materialelor implică dificultăți tehnice importante, precum necesitatea validării modelelor AI prin colaborarea strânsă dintre ingineri și specialiști. Astfel, modelele trebuie verificate fizic pentru a asigura precizia și aplicabilitatea acestora în procese complexe.
Pe lângă aspectele tehnice, sunt ridicate și provocări etice și sociale, în special legate de impactul asupra locurilor de muncă. Cimpoeșu precizează: „Se poate menționa că integrarea AI aduce beneficii clare, dar și riscuri reale dacă nu este făcută responsabil: Tehnic, provocarea este cum integrezi AI în sisteme complexe și imperfecte. Etic, este cum protejezi oamenii, nu doar optimizezi procesele.” El recomandă o tranziție controlată prin care angajații să fie formați și implicați, iar AI să fie explicabilă și transparentă, cu decizii luate cu responsabilitate socială.
👉 Perspectivele evoluției AI în știința și ingineria materialelor
În opinia profesorului Cimpoeșu, următorii 5–10 ani vor aduce o expansiune rapidă a inteligenței artificiale în domeniul științei materialelor, aducând o schimbare de paradigmă majoră. Cercetările vor fi accelerate prin metode bazate pe date și modele inteligente, cum ar fi identificarea rapidă a materialelor noi, eliminând procesele lente și costisitoare de testare.
El oferă exemple concrete pentru viitor: fabricile vor deveni autonome prin AI, care va controla calitatea și va ajusta parametrii de procesare în timp real. De asemenea, sistemele AI vor putea opri producția înainte ca un defect să apară, prevenind astfel pierderile. În plus, fuziunea AI cu robotică și simulare va conduce la laboratoare complet autonome, în care roboții ghidați de AI vor realiza experimente fără intervenție umană.
Profesorul Cimpoeșu anticipează că Material Informatics, domeniul care combină știința materialelor cu inteligența artificială și analiza datelor, va deveni o disciplină independentă, cu programe universitare dedicate. Astfel, viitorii ingineri de materiale vor trebui să aibă competențe solide în programare, învățare automată și analiză de date pentru a ține pasul cu evoluția tehnologică.
Mai mult, AI va susține dezvoltarea materialelor sustenabile, contribuind la proiectarea de materiale reciclabile sau biodegradabile și reducerea emisiilor în procesul de fabricație. Colaborarea globală se va intensifica prin platforme online deschise, care vor conecta laboratoare din întreaga lume, accelerând progresul științific. Profesorul conclude că „în 5–10 ani, AI nu va mai fi o unealtă «extra» în știința și ingineria materialelor – va fi parte integrantă a metodei științifice.”
