Perspective asupra aplicării inteligenței artificiale în arhitectură

Perspective asupra aplicării inteligenței artificiale în arhitectură

Florina Pantilimonescu-Cioanca, arhitect și doctorand la Universitatea de Arhitectură și Urbanism "Ion Mincu" din București, cercetează modul în care metodele de machine learning pot fi folosite în domeniu. Absolventă a Facultății de Arhitectură și a Facultății de Matematică, ea urmărește să pună la dispoziție cunoștințele matematice pentru a sprijini procesul creativ și decizional al arhitecților. Potrivit acesteia, transformarea în arhitectură presupune adaptare, metamorfoză și trăire, aspecte de care tehnologia poate avea grijă în viitor.

Înainte de a discuta despre inteligența artificială, arhitecta adaugă un context: în istorie, arhitecții și-au propus întotdeauna să sfideze gravitația, să valorifice lumina sau să creeze clădiri care par organisme vii, îmbunătățite de tehnologii inteligente precum senzori și instalații smart. Ea conchide că AI va apropia arhitectura de conceptul de "arhitectură vie", mai sensibilă și mai adaptabilă. Conform ziaruldeiasi.ro, ea citează că resursele energetice verzi și metodele constructive automate pot duce la clădiri inteligente și eficiente, conectate în mod din ce în ce mai profund cu utilizatorii, răspunzând nu doar la temperatură sau lumină, ci și la forma clădirilor. Astfel, se poate ajunge la un echilibru mai bun între om, natură și arhitectură.

Criza locuințelor ocupă un loc important în preocupările contemporane. Potrivit noteaza ziaruldeiasi.ro, locuințele performante energetic, cu mediu sănătos și acces facil la facilități sanitare, sunt astăzi inaccesibile multora. În procesul de transformare, se urmărește ca și arhitectura să devină mai accesibilă și de calitate pentru toți, iar AI poate juca un rol cheie în acest scop. Îneselea, în timpul unui interviu anterior, specialista subliniază necesitatea ca curriculumurile din educație să fie adaptate continuu, pentru a include noile tehnologii și inovații.

Un exemplu concret al cercetărilor în domeniu este studiul Florinei Pantilimonescu-Cioanca privind aplicarea algoritmilor inteligenți în analiza reacțiilor emoționale ale oamenilor la diferite spații. În ultimii trei ani, ea a dezvoltat un proiect care folosește modelele de învățare pentru a prezice cum influențează anumite fațade sau elemente ale mediului construit starea emoțională a utilizatorilor. Potrivit acesteia, aceste cercetări oferă informații științifice valoroase despre impactul arhitecturii asupra oamenilor, iar aceste date pot ghida proiectarea în viitor.

Ziaruldeiasi.ro notează că, în ciuda evoluției tehnologiei, AI nu are încă o inteligență generală, capabilă să gestioneze proiecte de arhitectură de la început până la sfârșit. De aceea, deși modelele avansate pot soluționa anumite probleme punctuale și pot eficientiza munca, factorul uman rămâne esențial. Încurajând arhitecții și pasionații de tehnologie să participe la această evoluție, specialista le amintește că intelligent adevărat se face prin combinația între creativitate și cunoaștere tehnologică.

În continuare, ea face referire și la cercetările personale în domeniu, explorând modalități de aplicare a algoritmilor în arhitectură și dezvoltând modele pentru a înțelege mai bine impactul emoțional al mediului construit asupra oamenilor. În final, ea încheie spunând că, la nivel pragmatic, beneficiile AI vor fi resimțite pe termen mediu, în special în accesibilitatea și calitatea locuințelor, domeniu în care această tehnologie poate face diferența.

Conform celor relatate, pentru a fi pregătiți de viitor, trebuie să fim conștienți și să ne adaptăm rapid, pentru că AI reprezintă o oportunitate imensă pentru progresul arhitecturii și nu numai. Mai multe despre termenii tehnici folosiți în domeniu și despre inițiativele recente pot fi găsite în DICTIONARUL AI, precum și pe canalul "Ziarul de Iași" de WhatsApp, care oferă cele mai importante stiri ale zilei.