Problemele de sănătate psihică la seniori: Riscurile singurătății și depresiei

La atingerea vârstei de 65 de ani, sănătatea devine o preocupare majoră, iar medicii atrag atenția asupra vulnerabilității persoanelor în vârstă la singurătate și tristețe. Indiferent dacă este vorba despre cei rămași singuri după o căsnicie îndelungată, despre familii destrămate sau despre copii care s-au mutat departe, izolarea socială își face simțită prezența, începând în interiorul familiei și extinzându-se treptat.

Dr. Irina Mitrea, psiholog clinician la Institutul de Psihiatrie "Socola" din Iași, subliniază că aceste probleme nu sunt doar observabile, ci se manifestă și fizic, cu simptome ce pot fi cuantificate. Aceasta menționează că tristețea profundă, care devine cronică, poate duce la dificultăți în somn și probleme legate de alimentație, inclusiv lipsa poftei de mâncare sau, dimpotrivă, supraalimentarea. De asemenea, pot apărea dureri fără o cauză fizică clară, neliniște, nervozitate, anxietate și, în unele cazuri, plânsul ușor. Deficitul de concentrare poate evolua în probleme severe de memorie.

Într-o societate în care vizita la psiholog este adesea văzută cu scepticism, mulți seniori care ar avea nevoie de ajutor nu apelează la servicii specializate. Dr. Mitrea precizează că, de obicei, pacienții ajung la spital la insistențele familiei, în momente de criză, când situația devine atât de gravă încât se impune un tratament medicamentos.

Din păcate, marea majoritate a seniorilor nu beneficiază de susținerea necesară pentru a-și menține sănătatea mintală. O abordare preventivă s-ar putea dovedi eficientă, prin încurajarea pensionarilor să se reintegreze în viața socială. Dr. Mitrea recomandă cluburile de pensionari sau grupurile cu interese comune ca soluții benefice, subliniind importanța activităților recreative în comunitate.

Potrivit medicului, momentul pensionării este crucial, deoarece semnifică o schimbare majoră în viața seniorilor. Pierderea rolului activ poate genera frustrări, motiv pentru care este esențial ca aceștia să fie încurajați să dezvolte rutine zilnice care să includă atât activități fizice, cât și mentale, menținând un ritm confortabil pentru ei.

Dr. Mitrea avertizează că riscurile suicidului în rândul vârstnicilor sunt complexe. Motivația de a rămâne în viață, venită din partea copiilor și nepoților, poate avea un impact pozitiv, dar seniorii care nu au familia aproape pot simți că nu mai au niciun scop. Aceștia ajung să neglijeze îngrijirea personală și să pună toate neplăcerile pe seama îmbătrânirii, ceea ce poate accelera degradarea stării lor de sănătate.

Este esențial ca societatea să devină mai conștientă de nevoile seniorilor și să le ofere suportul necesar pentru a combate singurătatea și depresia, asigurându-le o calitate mai bună a vieții în această etapă predestinată îmbătrânirii.