„Pentru un nou spital la Iași nu există voință politică”. Profesorul Grigore Tinică: „Bani s-ar putea găsi”

Primul transplant cardiac realizat la Iași a readus în discuție una dintre cele mai vechi revendicări ale Institutului de Boli Cardiovasculare „Prof. Dr. George I.M. Georgescu”: construirea unui Institut Regional de Medicină Cardiovasculară. Profesorul Grigore Tinică, managerul unității medicale, spune că Iașul are specialiștii, experiența și capacitatea de a dezvolta programe medicale complexe, însă infrastructura actuală nu permite extinderea activității la nivelul la care ar putea ajunge. Invitat la emisiunea „20 de minute de sănătate”, realizată de ZDI TV, profesorul Grigore Tinică a explicat că problema nu este lipsa medicilor sau lipsa pregătirii profesionale, ci absența unei infrastructuri moderne care să permită dezvoltarea medicinei cardiovasculare. Potrivit acestuia, Institutul de Boli Cardiovasculare funcționează deja ca un centru regional, însă clădirea actuală limitează posibilitatea de a dezvolta noi programe și de a răspunde tuturor nevoilor pacienților. „Noi suntem deja un centru regional. Acoperim o zonă foarte mare, de aproximativ opt județe: nord-estul, dar și o parte din sudul Moldovei. Vin la noi pacienți din Galați, Brăila, Focșani și chiar din Buzău. De la Focșani, odată cu autostrada, drumul până la București va fi mai scurt, dar tradițional foarte mulți pacienți vin la Iași”, a declarat Grigore Tinică. Managerul Institutului de Boli Cardiovasculare spune că această poziție regională a Iașului nu este susținută însă de infrastructura necesară. În opinia sa, medicii din Iași au ajuns la un nivel de pregătire care le permite să realizeze intervenții complexe, inclusiv transplanturi, însă spațiile în care lucrează nu sunt adaptate pentru dezvoltarea unor centre medicale de anvergură. „Suntem un centru regional, însă infrastructura actuală nu ne permite să ne dezvoltăm la justa valoare a cadrelor medicale care există în Iași. Nu vorbesc doar despre chirurgie cardiovasculară, ci și despre cardiologie și anestezie-terapie intensivă”, a afirmat profesorul. Întrebat de ce proiectul Institutului Regional de Medicină Cardiovasculară nu a fost realizat până acum, în ciuda anilor de pregătire și a necesității medicale, Grigore Tinică a spus că principalul obstacol este unul administrativ și politic. Acesta consideră că problema nu este lipsa banilor, ci lipsa unei decizii ferme pentru dezvoltarea unei infrastructuri medicale moderne la Iași. „În primul rând, pentru un nou spital la Iași nu există voință politică. Bani s-ar putea găsi. România a pierdut foarte mulți bani din PNRR fără să construiască ceea ce trebuia, iar nimeni nu a răspuns pentru acest lucru”, a declarat managerul Institutului de Boli Cardiovasculare. Profesorul spune că proiectele mari de infrastructură medicală nu trebuie privite doar ca investiții în clădiri, ci ca investiții în capacitatea unui sistem medical de a trata pacienți și de a păstra specialiștii. În opinia sa, un institut modern ar permite dezvoltarea unor programe medicale care astăzi sunt limitate de condițiile existente. Unul dintre argumentele aduse frecvent împotriva unor astfel de proiecte este lipsa personalului care ar urma să lucreze în noile spitale. Grigore Tinică respinge această idee și spune că Iașul are deja o bază importantă de pregătire a viitorilor specialiști, iar un proiect de anvergură ar putea inclusiv să îi aducă înapoi pe medicii români plecați în străinătate. „Suntem singurul institut din țară care are un memorandum semnat cu Universitatea Tehnică «Gheorghe Asachi» din Iași pentru educarea și pregătirea cadrelor tehnice care asigură funcționarea unui spital de performanță. Avem un memorandum și cu Universitatea de Medicină și Farmacie «Grigore T. Popa». Avem, de asemenea, foarte multe contacte internaționale prin care putem pregăti personalul”, a explicat profesorul. Acesta a adăugat că în cadrul Institutului de Boli Cardiovasculare sunt formați în prezent numeroși medici rezidenți, iar problema personalului nu ar trebui să fie un motiv pentru blocarea investițiilor. „În institut se pregătesc în prezent aproximativ 160 de rezidenți din diferite specialități: peste 20 de viitori chirurgi, dar și cardiologi, epidemiologi și alți specialiști. Foarte mulți medici, după ce devin specialiști, pleacă în lume. La congresele internaționale mă întâlnesc cu medici români care mă întreabă când se va deschide Institutul Regional de Medicină Cardiovasculară, pentru că ar vrea să se întoarcă și să lucreze aici”, a spus Grigore Tinică. Managerul Institutului consideră că discuția despre lipsa medicilor este una care distrage atenția de la problema reală, aceea a lipsei infrastructurii. În opinia sa, specialiștii există, iar un spital modern ar putea deveni un punct de atracție pentru medici tineri și pentru cei care lucrează acum în alte țări. „De aceea, întrebarea dacă vom avea personal este, în opinia mea, una falsă și este folosită de cei care se opun dezvoltării medicinei moderne la Iași, fie că vorbim despre Spitalul Regional de Urgență, fie despre Institutul Regional de Medicină Cardiovasculară”, a afirmat acesta. Profesorul Tinică a criticat și ideea că proiectele mari de spitale ar fi prea ambițioase pentru România. Acesta spune că medicina modernă are nevoie de alte tipuri de clădiri și circuite decât cele existente în multe spitale construite în urmă cu zeci de ani. „Au existat voci care au spus că proiectele sunt prea mari, megalomanice sau faraonice. Nu este adevărat. Mulți nu înțeleg ce înseamnă un spital modern. În România avem, în general, spitale mici, neadaptate secolului XXI, inclusiv în sectorul privat”, a declarat managerul. Acesta a dat ca exemplu spitalele din alte țări și a susținut că diferențele de infrastructură sunt vizibile chiar și în regiune. „Nici măcar nu trimit pe cineva să vadă spitalele din Lyon, Paris, Germania, Statele Unite sau Toronto. Este suficient să treacă Prutul și să vadă Spitalul Clinic Republican, Institutul Oncologic, Spitalul de Urgență sau alte spitale din Chișinău, multe construite în anii ’70–’80. Diferențele sunt vizibile”, a spus profesorul. În final, Grigore Tinică a transmis că Iașul are nevoie de mai multă încredere în propriile resurse și în oamenii care lucrează în sistemul medical.