Legătura dintre creier și intestin: impactul microbiomului asupra sănătății
Cercetările recente subliniază legătura strânsă și interdependentă dintre creier și intestin, unde impulsurile nervoase sunt transmise în ambele direcții. Aproximativ 10% din aceste semnale se deplasează de la creier la intestin, în timp ce aproape 90% vin din direcția opusă, de la intestin către creier.
Studiile evidențiază că flora intestinală nu influențează doar sănătatea sistemului digestiv, ci are și un impact semnificativ asupra stării mintale și a sistemului imunitar. Intestinul este dotat cu propriul sistem nervos, cunoscut și sub denumirea de „al doilea creier”, care produce neurotransmițători. Tipul, calitatea și cantitatea acestor substanțe sunt direct corelate cu flora intestinală și alimentația, având capacitatea de a afecta starea psihică, somnul, apetitul și funcțiile cognitive.
Tulburările microbiotei intestinale au fost asociate cu o serie de afecțiuni neurologice, inclusiv boala Parkinson, boala Alzheimer, autism, schizofrenie, scleroză multiplă, precum și cu depresia și anxietatea. Un studiu derulat la o universitate din Statele Unite a arătat că anumite colonii microbiene pot contribui la dezvoltarea neurocognitivă.
Deși nu este simplu să se stabilească dacă o dietă specifică poate cauza sau preveni boli psihice, este evident că o alimentație nesănătoasă poate crește vulnerabilitatea la astfel de afecțiuni prin influențarea negativă a echilibrului bacterian din intestin. Factorii genetici sau de mediu pot agrava aceste condiții.
Un microbiom mai puțin diversificat în copilărie sau la vârsta adultă este legat de riscuri crescute de obezitate, diabet, astm și anumite tipuri de cancer. În ciuda acestor descoperiri, identificarea bacteriilor benefice și a modului în care pot fi modificate rămâne o provocare pentru specialiști.
Un microbiom echilibrat este esențial pentru reducerea inflamației sistemice, un factor major în dezvoltarea bolilor cronice, precum bolile cardiovasculare și diabetul de tip 2. De asemenea, sănătatea intestinală bună este corelată cu un risc scăzut de afecțiuni inflamatorii intestinale.
Factori precum stresul, schimbările în dietă, stilul de viață, înaintarea în vârstă sau consumul de antibiotice pot perturba microbiota intestinală, crescând astfel riscul de îmbolnăvire. Pentru a menține un microbiom sănătos, se recomandă o dietă echilibrată, bogată în probiotice și prebiotice, alături de un stil de viață activ și odihnă adecvată.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
