Hepatita autoimună, o boală inflamatorie cronică a ficatului: detalii și diagnostic
Iași, România – Dr. Gabriela Grigoraș, medic specialist în Medicină Internă la Arcadia, explică că hepatita autoimună este o afecțiune inflamatorie cronică a ficatului, cauzată de un atac al sistemului imunitar asupra celulelor hepatice proprii, generând leziuni și inflamații. Boala poate apărea la orice vârstă, dar afectează mai frecvent femeile în comparație cu bărbații și este adesea asociată cu alte tulburări autoimune. Cauzele precise ale hepatitei autoimune rămân necunoscute, în pofida numeroaselor cercetări realizate. Este important de menționat că această afecțiune nu este nici infecțioasă și nici contagioasă.
Cele mai comune simptome ale hepatitei autoimune includ oboseala extremă, pierderea apetitului, simptome ușoare asemănătoare gripei, dureri articulare, greață, dureri abdominale, roșeața palmelor și prurit (mâncărimi ale pielii). În cazuri mai grave, pot apărea icterul (îngălbenirea pielii și a ochilor), mărirea de volum a abdomenului din cauza acumulării de lichid, mărirea ficatului sau a splinei, urină închisă la culoare și scaune deschise la culoare, vărsături cu sânge sau sângerări rectale.
Diagnosticul hepatitei autoimune este complex, deoarece nu există teste specifice pentru această boală, implicând o serie de investigații printre care analizele de sânge și biopsia hepatică. Printre testele de sânge necesare se numără: teste ale funcției hepatice (ALAT, ASAT), hemoleucograma completă, imunoglobulina G (IgG), panelul de coagulare, electroliții și diverse autoanticorpi (anticorpii antinucleari - ANA, anticorpii anti-muschi neted - anti-SMA, anticorpii anti-antigen solubil hepatic/antigen pancreas-ficat - anti-SLA/LP și/sau anticorpii anti-microzomali ficat-rinichi - anti-LKM).
Investigațiile imagistice includ ecografia abdominală, tomografia computerizată abdominală și RMN-ul abdominal. Elastografia hepatică tranzitorie (de tip FibroScan) poate fi folosită pentru a evalua rigiditatea ficatului, oferind indicii despre severitatea leziunilor hepatice. Biopsia hepatică, o procedură minim invazivă, implică prelevarea unei mici mostre de țesut hepatic cu un ac, care va fi analizată la microscop pentru stabilirea tipului de afecțiune hepatică.
Dieta recomandată pentru pacienții cu hepatită autoimună ar trebui să fie una sănătoasă și echilibrată, evitându-se substanțele toxice pentru ficat și suplimentele alimentare.
Tratamentul hepatitei autoimune este cel mai eficient atunci când boala este depistată devreme. Medicamentele precum corticosteroizii și imunosupresoarele sunt utilizate pentru a diminua inflamația și activitatea exagerată a sistemului imunitar. Administrarea medicamentelor se face sub supraveghere medicală atentă din cauza potențialelor efecte secundare. Tratamentul poate dura între șase luni și câțiva ani până când boala intră în remisie. Unii pacienți necesită tratament intermitent pe parcursul vieții, mai ales dacă boala recidivează sau este severă.
În cazuri rare, hepatita autoimună poate remite fără tratament, dar pentru majoritatea persoanelor afectate, boala rămâne cronică. Într-un număr mic de cazuri, deteriorarea ficatului poate deveni severă, evoluând spre ciroză hepatică sau insuficiență hepatică, situații ce pot necesita un transplant de ficat.
Pacienții care doresc să facă o programare pot suna la numărul de telefon 0232 920, Call Center Arcadia. Informații suplimentare sunt disponibile pe www.arcadiamedical.ro.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail