Studiu arată că pandemia și stresul asociat au accelerat îmbătrânirea creierului chiar și la persoanele neinfectate cu COVID-19

Un studiu recent realizat pe aproape 1.000 de persoane arată că, în timpul și după pandemia de COVID-19, structurile cerebrale ale multor indivizi par să fi îmbătrânit mai rapid, chiar dacă nu au fost infectați cu virusul SARS-CoV-2. Cercetarea, citată de digi24.ro, se concentrează nu doar pe efectele directe ale virusului, ci și pe impactul stresului, izolării și incertitudinii din perioada pandemică.

Cercetătorii de la Universitatea din Nottingham au folosit modele de învățare automată pentru a analiza scanări RMN ale creierelor a peste 15.000 de participanți în cadrul Biobanca Regatului Unit. Dintre aceștia, 996 au avut două scanări la interval de cel puțin doi ani, iar rezultatele arată că, în medie, creierul persoanelor din grupul pandemie a înregistrat o îmbătrânire cu 5,5 luni mai rapid decât în grupul de control, al celor neafectați de pandemie. Studiul a fost publicat în revista Nature Communications.

Potrivit cercetării, creșterea ratei de îmbătrânire cerebrală a fost observată indiferent dacă persoanele fuseseră infectate sau nu, dar acelea infectate au avut o accelerare mai mare odată cu creșterea vârstei. În special bărbații și cei cu dezavantaje sociale, cum ar fi somajul, veniturile reduse sau nivelul de educație scăzut, au fost mai afectați. Mai mult, performance-ul cognitiv a fost testat prin 10 probe, descoperindu-se o deteriorare semnificativă a abilităților precum flexibilitatea mentală și viteza de procesare a informației, numai la persoanele infectate cu coronavirus.

Notează publicația citată, cercetătorii subliniază că factorii de mediu și experiențele stresante din timpul pandemiei au avut un impact major asupra sănătății cerebrale a populației. Guillermo Garcia Ribas, membru al Societății Spaniole de Neurologie, afirmă că “nu numai infectarea provoacă alterări neurologice, ci și mediul înconjurător și stresul acumulat”. El adaugă că “o schimbare drastică de rutină, izolare și anxietate au avut efecte evidente asupra sănătății creierului”.

Este încă incert dacă aceste schimbări sunt reversibile. Professora Dorothee Auer, specializată în neuroimagistică, afirmă într-un comunicat al universității: “Nu putem încă ști dacă aducerea regulată la activitățile anterioare va putea inversa aceste efecte, dar sunt șanse, și acest lucru ne dă încurajare”. În același timp, Garcia Ribas ridică o problemă importantă, menționând că, potrivit unui raport al Institutului pentru Metrica și Evaluare a Sănătății, peste 90% din populația Regatului Unit ar fi putut fi infectată până în 2022, inclusiv cazuri asimptomatice sau necunoscute, ceea ce face dificilă interpretarea rezultatelor studiului.

Conform statisticilor, chiar și persoanele aparent neinfectate au prezentat o accelerare a imbatranirii cerebrale, ceea ce susține ideea că stresul și incertitudinea pandemiei au avut un efect profund asupra sănătății mentale și cognitive a populației. Cercetătorii subliniază importanța monitorizării mediului și a stilului de viață pentru menținerea sănătății creierului.

Potrivit lui Maxime Taquet, profesor asociat la Departamentul de Psihiatrie, aceste constatări ne fac să reflectăm asupra rolului pe care îl joacă experiențele de viață și stresul în îmbătrânirea cognitive, mai ales în contextul celui mai mare fenomen de stres colectiv din ultimii ani.