Petre-Florin Manole, primul ministru rom de etnie roma, marchează o schimbare istorică pentru comunitatea marginalizată din România

Numirea social-democratului Petre-Florin Manole în funcția de ministru al Muncii este considerată un moment important pentru comunitatea romă din țară. Potrivit cotidianului spaniol El Pais, această numire reprezintă o premieră nu doar pentru România, ci și pentru Uniunea Europeană, fiind prima persoană de etnie roma care ocupă o astfel de poziție în guvernul național. El Pais mai notează că, deși în Macedonia de Nord a fost numit anterior un rom ca funcționar de rang înalt, această numire a fost pur simbolică, fără atribuții reale.

Conform datelor Ministerului Muncii citate de publicație, rata șomajului în România este de 5,7%, însă în rândul populației rome aceasta depășește 50%. Manole povestește că, în copilărie, a fost victima discriminării la școală, fiind numit peiorativ „țigan” de o profesoară. El și-a amintit că singura lui dorință a fost să studieze și să supraviețuiască prejudecăților care îi afectează etnia.

La 41 de ani, el se află în fața unei provocări mari, conducând Ministerul Muncii într-un context de criză economică acută. Guvernul a fost nevoit să ia măsuri nepopulare, precum creșterea TVA-ului și inghețarea pensiilor, pentru a reduce deficitul public de 9,3%, cel mai mare din Uniunea Europeană. Potrivit lui El Pais, citând surse locale, guvernul încearcă să obțină stabilitate politică înaintea alegerilor prezidențiale anticipate din noiembrie 2024, despre care Curtea Constituțională a spus că au fost suspendate din cauza presupusei ingerințe ruse în proces.

Manole recunoaște că nu și-a dat încă pe deplin seama de semnificația numirii sale, primind felicitări din partea activiștilor și unor persoane anonime, care sunt mândre de realizările sale. El se definește ca o persoană în continuă căutare de consens, scrie Digi24.ro. Potrivit sociologului Ciprian Necula, tot de etnie roma, această numire reprezintă o ruptură de la status quo-ul României, unde mulți romi nu își exprimă rădăcinile pentru a evita stigmatizarea. Necula afirmă că această numire „reprezintă o ruptură în statu quo-ul unei Românii care a ținut romii în colțul invizibil al democratiei”.

Recensământul din 2021 a scorat 569.477 de romi, dar organizațiile neguvernamentale cred că cifra reală ar putea fi chiar tripla. Manole s-a născut în Slobozia, un oraș din Regiunea Muntenia, afectat de dezindustrializare. Provenind dintr-o familie de romi care nu vorbește limba romani, tatăl său a fost muncitor și apoi șomer, iar mama a lucrat ca croitoreasă sezonier în Spania. În copilărie, a decis că trebuie să studieze pentru a face față discriminării, implicându-se în ONG-uri și în cercetarea istoriei Holocaustului, ceea ce i-a oferit o perspectivă mai largă asupra problemelor comunității.

Potrivit lui El Pais, citând declarațiile lui Manole, cel care a avut cele mai mari dificultăți a fost atunci când adversarii politici îl atacau pe la spate, utilizând etnia sa ca argument de stigmatizare. Totodată, oameni precum Catalina Olteanu, membru al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, subliniază că numirea sa s-a făcut pe baza aptitudinilor și capacităților, nu doar pentru etnie. Ea adaugă că experiența sa în societatea civila poate fi un avantaj pentru guvern, dar exprimă temerea că, dacă nu va obține rezultate bune, opinia publică va folosi etnia ca pretext pentru critici.

Manole menționează că principalele provocări sunt asigurarea sustenabilității pensiilor și sprijinul social pentru persoanele cu dizabilități și venituri mici, precum și schimbarea modului de gândire privind piața muncii. El consideră esențială implementarea unor politici publice care să stimuleze ocuparea forței de muncă, ceea ce ar aduce beneficii pentru angajați, firme, stat și pensionari.