Nostalgia față de regimul comunist în rândul românilor: de ce percepția este distorsionată

Sociologul Remus Stefureac explică faptul că sentimentul de nostalgie față de perioada comunistă poate fi explicat prin frustrarile acumulate de români de-a lungul anilor. Potrivit acestuia, mulți simt nevoia ca statul să ofere mai multă siguranță economică, chiar dacă educația despre trecutul recent este slabă. În contextul în care tot mai mulți consideră că regimul de dinainte de 1989 a fost benefic pentru România, el afirmă că „nu înțelegem suficient ce înseamnă lipsa de libertate”.

Un sondaj recent realizat de INSCOP arată că 48,4% dintre români sunt de părere că „înainte se trăia mai bine”, iar 55,8% consideră că regimul comunist a fost benefic pentru țară. Chiar dacă mulți recunosc că accesul la alimente era limitat, că libertatea era restricționată și că doar membri de partid puteau ocupa funcții de conducere, percepția rămâne pozitivă pentru o parte a populației. Potrivit lui Stefureac, „56% dintre români spun că regimul comunist a fost bun pentru România, dar 80% admit că libertățile erau limitate în acea perioadă”. Această contradicție evidențiază o neînțelegere a valorii libertății, menționează ștefureac într-un interviu pentru Digi24.ro, remarcând importanța educației pentru o mai bună înțelegere a acestei teme.

Conform notează Digi24.ro, sociologul subliniază că oamenii simt nevoia ca statul să controleze mai bine aspectele economice și sociale pentru a se simți în siguranță. Cu toate acestea, el atrage atenția că nu s-au făcut suficiente eforturi pentru a educa populația în legătură cu istoria comunismului, ceea ce face ca abuzurile sistemului să fie uitate în mentalul colectiv, iar generațiile tinere să știe prea puțin despre aceste perioade. Stefureac vorbește despre o necunoaștere crasă în privința crimelor comunismului, menționând că, în ultimii 35 de ani, nu s-au depus suficiente eforturi pentru a educa publicul, în afară de Memorialul Durerii, organizat în anii '90, și o discuție recentă despre istoria regimului în școală.

El adaugă că, în alte țări precum Germania, astfel de subiecte se predau la vârste mai fragede. În lipsa resurselor și a eforturilor curriculare, propaganda rusească susține și ea glorificarea sistemului comunist, propagând minciuni și manipulând opinia publică prin rețele sociale precum Facebook și TikTok.

Remus Stefureac evidențiază că lipsa de încredere în sistemul actual se corelează cu nemulțumirile legate de trai, despărțirea familiei și emigratia în masă din ultimii ani. Aceste problema creează o imagine false a perioadei comuniste, consideră el, și au un impact negativ asupra democrației. Sociologul amintește că, acum 10 ani, 45% dintre români vedeau regimul comunist ca fiind benefic pentru țară, ceea ce arată o acumulare în timp a acestei percepții, influențată și de clasa politică.

El concluzionează că diferențele sociale și economice mari rămân o problemă, mai ales între mediul rural și centrele urbane, fiind nevoie de un efort de echilibrare pentru o societate mai unită. Potrivit lui Stefureac, educația trebuie să devină prioritară pentru a schimba această percepție și pentru a avea o înțelegere corectă a trecutului, în special pentru tinerii care, pe lângă resursele insuficiente, sunt vulnerabili la influența propagandei, în special cea rusă, ce denaturează adevărul despre comunism.