Curtea Constituțională a respins sesizările legate de legea împotriva discursului instigator la ură

Curtea Constituțională a decis joi, 10 iulie, cu unanimitate de voturi, că sesizările depuse de mai multe partide politice cu privire la legea privind prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei și discursului instigator la ură sunt nefondate, anunță Digi24.ro. Momentul a fost marcat de refuzul de a valida obiectiile formulate de S.O.S. România, AUR și POT, în contextul în care aceștia considerau că legea ar afecta libertatea de exprimare.

Potrivit deciziei, legea nu reprezintă o ingerință în libertatea de exprimare, ci un pas necesar pentru a combate fenomenele extremiste. Aceasta prevede ca distribuirea de materiale antisemite, fasciste sau rasiste prin sisteme informatice, precum și negarea Holocaustului sau a crimelor de război, să fie considerate infracțiuni și să fie pedepsite cu închisoare de la 6 luni la 5 ani, în anumite cazuri.

Curtea a consemnat că legea a fost justificată în raport cu cerințele Curții Europene a Drepturilor Omului, fiind proporțională și adecvată într-o societate democratică. În explicații, magistratul menționează că promovarea terorismului, incitarea la violență, propaganda ideologiilor totalitare sau negarea Holocaustului trebuie să fie combatute pentru a proteja valorile societății. Respingerea sesizărilor s-a făcut în contextul în care aceste fapte pot duce la distrugerea valorilor democratice.

Mentioneaza Digi24.ro că, în cadrul procesului, avocații și profesorii universitari, precum Verginia Vedinas și Marcela Bas, au argumentat că legea contravine Constituției și tratatelor internaționale, în special în ceea ce privește libertatea de exprimare și dreptul la identitate. În schimb, Curtea a decis că măsura are un scop legitim și că nu împiedică drepturile fundamentale, fiind o măsură proporțională.

Decizia, ale cărei argumente au fost unanim acceptate, este definitivă și obligatorie pentru toate instanțele. Aceasta vine în contextul în care, anterior, și Nicușor Dan a contestat la CCR legea, iar AUR, S.O.S. și POT au depus ei înșiși sesizări împotriva acesteia, considerând că limitează libertățile fundamentale, deși atitudinea lor nu a fost acceptată de Curte.