Consiliul superior al magistraturii critică discuțiile publice despre veniturile și pensiile magistraților

Consiliul superior al magistraturii (CSM) a reacționat față de dezbaterile din spațiul public referitoare la veniturile și pensiile judecătorilor și procurorilor. Potrivit CSM, informațiile vehiculate nu reflectă realitatea și pot duce la crearea de tensiuni în sistemul judiciar.

Într-un comunicat, CSM a subliniat că discuțiile despre salariile procurorilor se concentrează pe valorile celor mai înalte funcții și vechime, în timp ce aproape 40% dintre procurori au salarii nete între 10.400 și 12.954 de lei. Conform datelor, 1114 procurori din totalul de 2284 active lucrează în parchete de prim nivel, unde salariile sunt mai mici, dar și volumul de muncă este mai mare. Socotiind aceste cifre, CSM menționează că salariile acestor procurori variază între 10.400 lei și 16.000 lei net lunar, după 25 de ani de muncă. Procurorii din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție pot ajunge la salarii lunare de până la 25.000 lei net.

Potrivit digi24.ro, sectia de procurori a CSM notează că peste 900 de procurori, reprezentând 39% din total, au salarii între 10.400 și 12.954 de lei. În același timp, CSM spune că informațiile despre pensiile de serviciu ale magistraților sunt false. În realitate, aceste pensii speciale reprezintă maximum 4% din total, în condițiile în care în România există peste 215.000 de pensii de serviciu, dintre care doar puțin peste 5.000 sunt ale magistratilor.

Sectia de procurori atrage atenția asupra faptului că proliferarea informațiilor false a dus la tensionarea societății și a sistemului judiciar. De asemenea, critică modul în care modificările legislative din ultimii 20 de ani au permis altor categorii de personal să beneficieze de pensie de serviciu, chiar dacă aceștia nu au avut funcțiile de judecător sau procuror pentru perioade semnificative. În plus, modul de legiferare în funcție de interesul de moment a generat neclarități și nemulțumiri în sistem, subliniază CSM.

Potrivit sursei citate, modificările legislative recente nu au adus claritate, ci au surprins sistemul judiciar și au generat confuzie publică. În special, în 2023, odată cu închiderea jalonului PNRR cu Comisia Europeană, s-a stabilit reducerea pensiilor și creșterea treptată a vârstei de pensionare la 60 de ani, promisiuni încălcate în trecut de legiuitor. Premierul Ilie Bolojan a afirmat că a fost surprins să vadă, în timpul mandatului de președinte interimar, că vârsta medie de pensionare a judecătorilor este de doar 48 de ani, iar pensiile se situează în jurul valorii de 5.000 de euro. După aceste constatări, el a spus că situația trebuie corectată urgent, fiind una anormală și inechitabilă, adaugând că pensionările premature trebuie stopate pentru a asigura echitatea și buna funcționare a sistemului.

Conform aceluiași portal, Bolojan recunoaște că în România există multe excepții și cazuri de pensionare înainte de vârsta de 50 de ani, lucru ce trebuie să fie rezolvat pentru a proteja echitatea statutului magistraților. În plus, el afirmă că aceste probleme apar din cauza lipsei de control și a modului de legiferare ad-hoc, care a generat nemulțumiri și chiar dezordine în sistemul judiciar.

CSM concluzionează că orice discuție despre salariile și pensiile magistraților trebuie să fie susținută de factorii decizionali ai sistemului judiciar. O abordare fără implicarea propriilor autorități reprezintă o încercare de a ignora principiile fundamentale ale statului de drept, precum separarea puterilor și echilibrul între acestea.