IAȘUL VERDE | Capcana „febrei” fotovoltaicelor – greșeala majoră din care firmele pierd bani înainte de a vedea primele economii

România se apropie de 300.000 de prosumatori, însă adevărata transformare are loc în mediul de afaceri. Tot mai multe firme investesc în panouri fotovoltaice pentru a-și reduce facturile, însă specialiștii avertizează că una dintre cele mai frecvente greșeli este montarea lor înainte de optimizarea consumului de energie. O strategie bine gândită poate reduce costurile cu până la 90%, iar investiția se amortizează în doar câțiva ani. Cât costă întreținerea unui sistem, de ce bateriile devin tot mai importante și ce se întâmplă cu panourile după zeci de ani de funcționare sunt câteva dintre întrebările la care răspund specialiștii consultați de „Ziarul de Iași”. România a atins, la sfârșitul anului 2025, un prag istoric: aproape 297.000 de prosumatori, care însumează o putere instalată de peste 3.000 MW, potrivit datelor Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). Comparativ, în primăvara anului 2024, capacitatea instalată era de aproximativ 1.780 MW, ceea ce arată ritmul accelerat în care se dezvoltă producția de energie din surse regenerabile. Dacă în primii ani creșterea a fost susținută în special de sectorul rezidențial, acum investițiile se mută tot mai mult în zona companiilor. Pentru mediul de afaceri, energia verde nu mai este doar un proiect de imagine, ci o decizie economică menită să reducă facturile și să ofere predictibilitate costurilor, care să conducă până la urmă la sustenabilitate. În practică, specialiștii spun că sustenabilitatea nu mai înseamnă doar reducerea impactului asupra mediului, ci și utilizarea mai eficientă a resurselor, reducerea consumurilor de energie și a amprentei de carbon, alături de dezvoltarea unor afaceri capabile să rămână competitive pe termen lung. Pe lângă producerea energiei din surse regenerabile, companiile investesc în modernizarea echipamentelor, reducerea consumurilor și digitalizarea managementului energetic, obiectivul fiind obținerea aceleiași producții cu un consum mai mic de resurse. Aceeași idee este susținută și de Cosmin Țiganașu, fondatorul Startgreen, care pune accent pe eficiența utilizării resurselor și eliminarea risipei. „Pentru noi, sustenabilitatea înseamnă să produci aceeași valoare economică folosind mai puține resurse, încercând totodată o maximizare a eficienței. O companie sustenabilă este, de regulă, și o companie mai eficientă, care reușește să se adapteze mult mai ușor schimbărilor pieței, implementând o formă modernă de management Lean, care elimină risipa și folosește inteligent resursele disponibile”, spune Țiganașu, fondatorul Startgreen, companie specializată în proiectarea și execuția de instalații electrice și soluții fotovoltaice la cheie. Contrar percepției generale, specialiștii spun că instalarea panourilor fotovoltaice nu reprezintă primul pas. Înaintea investiției propriu-zise, companiile analizează modul în care consumă energia și identifică zonele unde pot reduce pierderile. Aceeași concluzie vine și din partea Climatherm. „Cartea spune că ordinea logică pentru reducerea consumurilor de energie este măsurare, eficientizare pasivă, modernizarea echipamentelor și abia apoi autogenerare. Companiile nu pot reduce ceea ce nu măsoară corect”, afirmă Popovici. Auditul energetic, sistemele inteligente de contorizare, software-ul de management al consumului, modernizarea instalațiilor HVAC, iluminatul LED și îmbunătățirea eficienței clădirilor sunt investițiile care preced, de regulă, instalarea sistemelor fotovoltaice. Potrivit lui Cătălin Popovici, printre cele mai eficiente măsuri se numără integrarea sistemelor BMS (Building Management System), care monitorizează și automatizează consumurile marilor echipamente, optimizarea instalațiilor de încălzire, ventilație și climatizare (HVAC), utilizarea recuperatoarelor de căldură și îmbunătățirea anvelopei clădirii, considerată una dintre cele mai importante măsuri pentru reducerea consumului de energie. În opinia antreprenorilor din domeniu, panourile fotovoltaice au încetat să mai fie un element de marketing. „Astăzi nu mai vorbim doar despre o investiție verde, ci despre una economică. Costul energiei reprezintă o componentă importantă a cheltuielilor operaționale, iar un sistem fotovoltaic oferă predictibilitate și protecție împotriva fluctuațiilor pieței”, spune Cosmin Țiganașu. Cătălin Popovici merge chiar mai departe. „Pentru o firmă, decizia de a investi într-un sistem fotovoltaic nu mai este una de imagine, ci una de management al riscului și competitivitate pe piață – un instrument obligatoriu de supraviețuire economică”, spune Popovici. Potrivit acestuia, pe lângă volatilitatea prețurilor la energie, investițiile sunt impulsionate și de cerințele tot mai stricte privind reducerea emisiilor de carbon, de accesul la finanțări și de solicitările marilor corporații, care cer furnizorilor rapoarte privind amprenta de carbon. Interesul cel mai mare vine din partea companiilor care consumă multă energie în timpul zilei. Lista include industria prelucrătoare, agricultura, fermele zootehnice, industria alimentară, depozitele logistice, supermarketurile, centrele comerciale și sectorul HoReCa. În cazul marilor retaileri și al centrelor comerciale există și un avantaj tehnic important: perioada în care consumul de energie este cel mai ridicat coincide, în general, cu intervalul în care panourile fotovoltaice produc cel mai mult, ceea ce crește gradul de autoconsum și rentabilitatea investiției. „Practic, orice companie cu un consum semnificativ de energie începe să analizeze soluții de producție proprie”, spune Țiganașu. Popovici consideră că retailul este unul dintre cele mai dinamice segmente. „Supermarketurile și mallurile au un consum foarte mare pentru iluminat, vitrine frigorifice și climatizare, iar vârful lor de consum pe timpul verii coincide cu producția maximă a panourilor fotovoltaice”, spune fondatorul Climatherm. În funcție de profilul consumului și de suprafața disponibilă, firmele pot ajunge să își acopere cea mai mare parte din necesarul anual de energie. „Există companii care își acoperă între 50% și 90% din necesarul anual de energie. În anumite intervale ale zilei, unele afaceri pot funcționa aproape integral din energia produsă local”, arată Țiganașu. Totuși, independența energetică totală rămâne dificil de atins. Potrivit Climatherm, un sistem fotovoltaic produce aproximativ 70-75% din energia anuală în perioada aprilie-septembrie, ceea ce înseamnă că în sezonul rece companiile continuă să depindă de rețea. În plus, spațiul disponibil pentru instalarea panourilor și costurile sistemelor de stocare reprezintă încă limitări importante. Nu toate companiile economisesc la fel, chiar dacă au instalate sisteme de aceeași dimensiune. Specialiștii spun că factorul decisiv este autoconsumul. Cu cât energia produsă este utilizată imediat, în timpul zilei, cu atât economiile sunt mai mari. În schimb, companiile care consumă energie în principal noaptea valorifică mai puțin producția proprie dacă nu dispun de baterii, fiind nevoite să injecteze surplusul în rețea și să cumpere energie atunci când panourile nu produc. Astfel, reducerea facturilor ajunge frecvent între 30 și 70%, iar în cazul sistemelor care includ baterii industriale poate urca la 80-90%. „Pentru companiile cu consum predominant în timpul zilei, economiile pot fi semnificative și pot ajunge la zeci sau chiar sute de mii de lei anual”, spune Țiganașu. Cele mai multe investiții sunt finanțate din fonduri proprii, credite, leasing sau programe europene. Însă, în cazul proiectelor industriale de mari dimensiuni, finanțările nerambursabile domină piața. Printre programele care au impulsionat investițiile în ultimii ani se numără Electric Up, Fondul pentru Modernizare, PNRR și, mai recent, REPower, acestea fiind utilizate atât de companii private, cât și de instituții publice. Potrivit Climatherm, 95% dintre proiectele de peste 300 kWp realizate de companie au fost finanțate prin fonduri europene sau programe guvernamentale. Mai mult, noile programe schimbă și structura investițiilor. Durata de amortizare a devenit unul dintre principalele argumente în favoarea acestor investiții. Majoritatea proiectelor clasice sunt recuperate în trei-cinci ani, iar dacă beneficiază de finanțare nerambursabilă perioada poate coborî chiar la unu-doi ani. În schimb, durata de viață a sistemelor depășește 25 de ani, ceea ce înseamnă că firmele beneficiază încă două decenii de energie produsă la costuri foarte reduse. Funcționarea sistemelor pe termen lung presupune însă și întreținere periodică. Potrivit lui Țiganașu, este recomandată cel puțin o operațiune de mentenanță generală pe an, care include verificarea structurii de prindere, a cablurilor și conectorilor, a invertorului și a protecțiilor electrice, precum și măsurarea parametrilor instalației și monitorizarea producției de energie. Curățarea panourilor se face doar atunci când este necesară, de exemplu în cazul depunerilor de praf, polen sau excremente de păsări. Costurile pentru mentenanță diferă în funcție de dimensiunea și complexitatea instalației, iar companiile pot solicita oferte de pe piață, nefiind obligate să încheie un contract de întreținere cu firma care a instalat sistemul fotovoltaic. „De regulă, în primul an, multe firme oferă mentenanța în pachetul gratis, ulterior se ofertează în funcție de mărimea sistemului, spre exemplu un sistem de 50 kw poate ajunge cu spălatul panourilor inclus aproximativ la 60 euro per kw”, spune Țiganașu. Dacă în urmă cu câțiva ani accentul era pus aproape exclusiv pe panouri, astăzi investițiile se mută către stocarea energiei. „Odată cu evoluția pieței au apărut și soluții de stocare care pot ajuta folosirea energiei și pe timp de noapte”, explică reprezentantul Startgreen. Și cifrele confirmă această direcție. Climatherm a instalat în 2025 aproximativ 13 MW în sisteme fotovoltaice și 10 MWh capacitate de stocare, iar în prima jumătate a anului 2026 a montat deja alte 10 MWh de baterii prin programul REPower. O întrebare frecventă este ce se întâmplă cu panourile fotovoltaice după încheierea perioadei de garanție. Potrivit lui Țiganașu, durata reală de viață a unui panou depășește, de regulă, 30 de ani, iar cei 25 de ani menționați de producători reprezintă garanția de performanță, nu momentul în care panoul încetează să funcționeze. După această perioadă, majoritatea panourilor continuă să producă încă 80-90% din puterea inițială. În situația în care panourile trebuie înlocuite, acestea sunt reciclabile în mare parte. Pot fi recuperate aproximativ 95% din sticlă, peste 90% din aluminiul ramei, precum și cuprul și o parte din materialele semiconductoare. În România, panourile fotovoltaice sunt încadrate în categoria deșeurilor de echipamente electrice și electronice (DEEE) și pot fi predate către centre autorizate de colectare, explică fondatorul Startgreen. Dezvoltarea accelerată vine și cu provocări. Intrarea în vigoare a normativului P118/1-2025 privind securitatea la incendiu impune noi reguli pentru amplasarea panourilor fotovoltaice. Acestea reduc suprafața care poate fi ocupată pe acoperișuri și cresc costurile proiectelor, ceea ce va determina tot mai multe companii să se orienteze către sisteme montate la sol sau pe copertinele parcărilor. Noile reguli privind securitatea la incendiu vor obliga dezvoltatorii să lase culoare de intervenție pe acoperișuri și să respecte cerințe mai stricte privind materialele utilizate. În consecință, suprafața disponibilă pentru panouri va fi mai redusă, iar o parte dintre investiții se vor muta către sisteme montate la sol sau pe copertinele parcărilor. Interesul pentru energia regenerabilă nu mai vine însă doar din rândul companiilor private. Primării, spitale, universități și aeroporturi dezvoltă propriile proiecte pentru reducerea costurilor cu energia. Un exemplu este Aeroportul Iași, care pregătește realizarea unui nou parc fotovoltaic. Fondatorul Climatherm arată că asistăm la un adevărat boom al investițiilor publice în energie verde, iar proiectul de la Aeroportul Iași este exemplul perfect de bune practici în sectorul de utilități și infrastructură. „Instituțiile de stat nu mai privesc sistemele fotovoltaice ca pe un experiment, ci ca pe o metodă obligatorie de reducere a cheltuielilor bugetare și de securitate energetică. De ce se orientează instituțiile publice masiv spre fotovoltaice? Răspunsul este simplu, Ministerul Energiei derulează programe de finanțare prin Fondul pentru Modernizare. Sute de primării, spitale, universități și regii autonome semnează contracte pentru autoconsum”, explică Popovici.