Iașul, pe locul doi în România după numărul de locuințe. Cum au schimbat comunele metropolitane harta județului

În Iași, județul cu cele mai multe locuințe din țară, după București, comunele din jurul au început să depășească orașele. În ultimii trei ani, Miroslava a lăsat în urmă municipiul Pașcani la numărul de locuințe. Valea Lupului a depășit orașul Podu Iloaiei încă din 2018, iar Ciurea și Holboca au întrecut de și mai mult timp orașele Hârlău și, respectiv, Podu Iloaiei. Datele din Tempo Online, baza de date a Institutului Național de Statistică, arată că poziția ocupată de Iași la nivel național se sprijină tot mai mult pe dezvoltarea zonei metropolitane. Din totalul de 10.177.161 locuințe existente în România la sfârșitul anului 2025, 417.276 se aflau în județul Iași. Cifra, a doua ca mărime după cea înregistrată în municipiul București, care avea 1.080.126 de locuințe, plasează Iașul înaintea unor județe precum Cluj, Timiș, Prahova și Constanța. Față de Cluj, ocupantul locului al treilea, Iașul avea cu 32.215 locuințe mai multe, diferența crescând la 55.132 în raport cu Timiș, la 63.195 față de Prahova și la 75.813 în comparație cu Constanța. Poziția ocupată de Iași în clasamentul național este cu atât mai interesantă cu cât nu este susținută doar de municipiul reședință de județ. Datele analizate de „Ziarul de Iași” arată că dezvoltarea comunelor din jurul Iașului a schimbat în ultimii ani chiar ierarhia localităților din județ. Dacă în mod tradițional clasamentul era dominat de cele două municipii (Iași și Pașcani) și de orașele Târgu Frumos, Hârlău, Podu Iloaiei, extinderea accelerată a zonei metropolitane a schimbat radical această ierarhie. Cea mai spectaculoasă modificare s-a produs în 2022, când Miroslava a depășit municipiul Pașcani la numărul de locuințe și a devenit a doua localitate din județ, imediat după municipiul Iași, după ce înregistrase deja, cu ani înainte, o populație superioară numeric acestui municipiu. De atunci, diferența dintre cele două s-a mărit constant, astfel încât la sfârșitul anului 2025 Miroslava avea 17.917 locuințe, față de 16.450 în Pașcani. Alte comune din zona metropolitană au depășit de multă vreme orașe cu statut urban vechi de zeci de ani. Ciurea a devansat Hârlăul la numărul de locuințe încă de dinainte de 2016, iar Holboca a depășit în același interval orașul Podu Iloaiei. Valea Lupului li s-a alăturat mai târziu, trecând înaintea Podu Iloaiei în 2018. În prezent, după municipiul Iași și Miroslava, în clasamentul județean urmează Pașcani, Ciurea, Holboca, Valea Lupului, Belcești și Tomești. Prezența atâtor comune în partea superioară a ierarhiei arată că dezvoltarea fondului locativ nu mai este concentrată exclusiv în municipiul reședință de județ. Ciurea și Holboca devansează de mult orașe care, cândva, ocupau aceste locuri, iar Valea Lupului li s-a alăturat mai recent, din 2018. Datele INS arată și că ierarhia se poate schimba din nou în perioada următoare. Bârnova avea la sfârșitul anului trecut 5.055 de locuințe, iar Rediu 5.027, în timp ce Târgu Frumos înregistra 5.358. Diferențele sunt suficient de mici încât orice dezvoltare rezidențială mai amplă poate modifica din nou clasamentul localităților. Fotografia județului la sfârșitul anului 2025 este diferită de cea de acum câțiva ani. Dacă în mod tradițional primele poziții după municipiul Iași erau ocupate aproape exclusiv de municipii și orașe, astăzi comunele din zona metropolitană au devenit principalii competitori ai acestora. Miroslava a depășit deja unul dintre cele două municipii ale județului, iar Ciurea și Holboca devansează de mult Hârlăul și, respectiv, Podu Iloaiei, în vreme ce Valea Lupului li s-a alăturat mai recent.