Guvernatorul BNR: măsurile de reducere a cheltuielilor, mai grele decât majorarea impozitelor

Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a declarat marți, în cadrul unei conferințe de presă privind raportul trimestrial asupra inflației, că măsurile de reducere a cheltuielilor sunt mult mai dificile decât cele de creștere a impozitelor. Potrivit lui, este puțin probabil ca ținta de deficit de 7% să fie atinsă, însă există un semnal foarte bun în direcția scăderii acestuia.

„Nu sunt sigur că vom reuși să ne încadrăm în ținta de 7%, dar dacă tendința este de reducere a deficitului, este un semnal foarte bun. Nu suficient, dar un semnal care arată o direcție și depinde de mai mulți factori. Reducerea cheltuielilor nu este ușoară. Am trecut și eu prin astfel de experiențe în 2000. Sunt mai grele decât majorarea impozitelor. Trebuie să schimb zeci de legi, să găsești soluții pentru a elibera oameni din sistem”, a spus Isărescu.

Potrivit sursei, bancă centrală sprijină o reformă fiscal-bugetară realistă, care să asigure stabilitate și pace socială. Pe alocuri, el conchide că, deși datele arată că România nu se află în recesiune, există riscuri, în principal legate de situația externă. Industria românească depinde de ce se întâmplă în Europa, iar situația nu este favorabilă, notează ziaruldeiasi.ro.

Guvernatorul a precizat că, pe partea monetară, situația s-a îmbunătățit semnificativ, rezerva de valută fiind în creștere și cursul valutar stabil. Totuși, riscurile principale provin din factori externi și din reducerea masivă a consumului intern.

În primul trimestru al anului 2025, deficitul bugetar a fost de 43,7 miliarde lei, echivalent cu 2,3% din PIB, ceea ce reprezintă o creștere față de același interval din anul 2024, când deficitul a fost de 35,9 miliarde lei (2% din PIB). Totuși, raportul notează o reducere semnificativă față de sfârșitul anului 2024, când deficitul a fost de 35,9 miliarde lei. În semestrul I 2025, deficitul bugetar a ajuns la 69,8 miliarde lei (3,7% din PIB), peste valoarea similară din 2024, de 63,7 miliarde lei.

Conform raportului, acțiunile de consolidare fiscală au început să producă efecte pozitive, cheltuielile bugetare scăzând, în principal, din cauza reducerii cheltuielilor de capital și a celor curente. Veniturile s-au diminuat mai puțin, datorită scăderii încasărilor din impozitul pe profit, TVA și accize, fiind compensate parțial de creșterea veniturilor din impozitele pe salarii și venit, dar și din veniturile nefiscale.

Potrivit scenariului, reducerea cererii interne va duce la o creștere modestă a importurilor, ceea ce va ajuta la corectarea deficitului de cont curent. În condițiile actuale, contribuția exportului net la PIB ar putea deveni pozitiv în 2026, după o redresare a cererii externe, conform datelor citează ziaruldeiasi.ro. Însă, fără reforme structurale suplimentare, presiunile asupra balanței externe se pot reintensifica, atât în cazul revenirii cererii interne, cât și în fața unor șocuri externe neașteptate.