Cluj-Napoca, exemplu de succes în infrastructură, în timp ce Moldova rămâne în urmă
Cluj-Napoca, exemplu de succes în infrastructură, în timp ce Moldova rămâne în urmă
În contextul economic dificil și cu presiuni bugetare crescânde, România se confruntă cu o alegere dificilă privind prioritatea investițiilor strategice. Probabilitatea de a susține proiecte în zonele dezvoltate precum Cluj-Napoca sau în regiunile mai puțin dezvoltate, precum Moldova, devine o dilemă majoră pentru autorități.
Un exemplu concret îl reprezintă proiectele metroului din Cluj și autostrada A8 Iași-Pașcani, care, deși presupun costuri similare, au scopuri radical diferite. Conform unor informații, realizarea metroului din Cluj a fost posibilă în doar cinci ani (2020-2025), deși nu figurează în Planul Național de Amenajare a Teritoriului sau în MasterPlanul General de Transport, aprobate de autorități. Potrivit unui ONG de specialitate, investiția de aproximativ 13 miliarde de lei (~2,7 miliarde de euro), finanțată în mare parte din bugetul de stat, a fost susținută de un suport politic larg la nivel central și de implicarea autorităților locale. Drumul subteran, a avut un suport financiar direct de circa 232 milioane euro, acordat ca avans pentru constructor.
De cealaltă parte, autostrada A8, parte a coridorului european Est-Vest, a parcurs etapele planificării strategice, dar întâmpină probleme de finanțare. Potrivit ziaruldeiasi.ro, autoritățile centrale sunt nevoite să reorienteze fondurile, pentru că secțiunile montane din autostradă nu au fost încă finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență. În discuție se află o schemă de finanțare mixtă, implicând Programul Transport și posibil și alte surse, precum ReArm Europe sau Bugetul de Stat, datorită utilizării duale (civilă și militară) a tronsonului.
Cluj-Napoca a reușit să implementeze metroul datorită unei combinații între sprijin politic și mobilizare locală, în timp ce regiunea moldoveană încă nu a reușit să se implice la același nivel. Potrivit experților, Moldova trebuie să primească o atenție specială, fiind o regiune importantă pentru conectivitatea est-vest a țării.
„Este urmărit ca metroul de la Cluj să fie un proiect de succes pentru România, dar e grav că regiunea Moldova nu a fost lăsată să reușească sau nu a știut cum să o facă,” notează sursa citată. Strada A8 nu este doar un drum, ci un pod între estul și vestul României, o legătură crucială între zonele neglijate și cele favorizate din punct de vedere investițional. În situația actuală, acest tronson devine o prioritate pentru securitatea și conectivitatea țării, având și valoare strategică pentru NATO, datorită utilității duale civile și militare.
Inițiativele civice și mobilizarea regională sunt evidente în cazul Clujului, dar în regiunea moldoveană rămâne problema implicării și prioritizării. Autoritățile române trebuie să-și reconfigureze urgent criteriile de alocare a fondurilor dacă vor să reducă diferențele regionale. Neliniștea privind finanțarea autostrăzii A8 și riscurile ca această conexiune vitală să nu fie realizată, urgentă a devenit pentru viitorul infrastructurii României, conchide ziaruldeiasi.ro.
