Provocările adopției inteligenței artificiale în industria alimentară, potrivit specialiștilor universitari
Într-un interviu realizat de ziaruldeiasi.ro, dr. Roxana Nicoleta Ratu, șef lucrări la Universitatea de Științele Vieții "Ion Ionescu de la Brad" din Iași, Facultatea de Agricultură, vorbește despre impactul și provocările introducerii inteligenței artificiale în domeniul tehnologiilor alimentare. Potrivit specialistului, una dintre cele mai mari probleme este adaptarea infrastructurii tehnologice la noile cerințe digitale. Implementarea senzorilor inteligenți, a algoritmilor de învățare automată și a sistemelor de viziune computerizată necesită investiții semnificative în echipamente, software și pregătirea personalului. În special pentru unitățile mici și mijlocii, aceste costuri pot deveni o barieră în calea digitalizării, accentuând diferențele dintre producătorii artizanali și marii operatori din sectorul agroindustrial.
Un alt aspect important menționat este gestionarea volumului mare de date generate de sistemele de inteligență artificială, precum și securizarea acestora. Aceste măsuri sunt esențiale pentru păstrarea trasabilității, protejarea informațiilor sensibile și pentru asigurarea integrității proceselor din lanțul alimentar. În special în domeniul lactatelor, unde fiecare etapă, de la recepția laptelui crud până la distribuția produsului finit, trebuie să respecte parametri riguroși de calitate, AI poate fi un ajutor valoros, dar necesită protocoale stricte de monitorizare și validare.
Conform unor notează specialiștii, adaptarea curriculei universitare și a programelor de formare profesională este o provocare dublă. În prezent, inteligența artificială nu este integrată formal în majoritatea programelor din domeniul tehnologiilor alimentare, însă tendințele arată o nevoie urgentă de introducere a modulelor dedicate digitalizării proceselor. Familiarizarea studenților cu aplicații AI, cum ar fi analiza calității laptelui prin senzori inteligenți sau monitorizarea fermentației, devine vitală pentru a pregăti specialiști adaptați noii realități a sectorului.
Pe de altă parte, acceptarea socială și etică a inteligenței artificiale reprezintă o provocare majoră. Utilizarea AI în domenii sensibile, precum alimentația, ridică întrebări despre responsabilitatea deciziilor automatizate, transparența algoritmilor și influența asupra proceselor decizionale umane. Dezvoltarea unei strategii integrate, care să combine investițiile tehnologice cu reformarea educației și adaptarea la noile paradigme etice, este esențială pentru a valorifica pe deplin potențialul AI în industria agroalimentară.
Despre implicarea studenților, potrivit informărilor citate, aceștia sunt foarte motivați și implicați în activitățile de cercetare și dezvoltare. Aceștia participă atât în etapa de documentare științifică, identificând cele mai recente tendințe ale sectorului, cât și în procesul de formulare și dezvoltare a produselor inovatoare. În practică, studentii contribuie la crearea de rețete experimentale, la procesarea materiilor prime și la aplicarea procedurilor tehnologice în laboratoarele dedicate. Ulterior, aceștia evaluează calitatea produselor prin analize fizico-chimice, microbiologice și senzoriale, în Laboratorul pentru Controlul Calității Laptelui și al Produselor Lactate.
Pentru a pregăti mai bine studenții în interacțiunea cu beneficiarii muncii lor, aceștia participă la organizarea și desfășurarea testelor de degustare. În cadrul universității, astfel de evenimente precum Zilele Recoltei, Animal Fest sau Garden Fest îi ajută să înțeleagă mai bine preferințele reale ale consumatorilor și să își dezvolte competențe practice și analitice. Această metodă le permite să facă tranziția între teoria academică și provocările reale ale industriei moderne de alimentație.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
