diferente semnificative in adoptarea inteligentei artificiale in industria agroalimentara, generatiile tinere fiind mai receptive decat cele mai in varsta, sustine profesorul Roxana Nicoleta Ratu
diferente semnificative in adoptarea inteligentei artificiale in industria agroalimentara, generatiile tinere fiind mai receptive decat cele mai in varsta, sustine profesorul Roxana Nicoleta Ratu
integrarea inteligentei artificiale in industria agroalimentara: provocari si oportunitati
Profesionalii din domeniul agroalimentar incep sa realizeze ca inteligenta artificiala nu mai este doar o optiune, ci o necesitate pentru a ramane competitivi si pentru a asigura trasabilitatea si sustenabilitatea lantului alimentar, noteaza ziaruldediasi.ro, conform unui interviu cu dr. Roxana Nicoleta Ratu, sef lucrari la Universitatea de Stiinte ale Vietii din Iasi, Facultatea de Agricultura.
Ratu conchide ca diferentele intre generatii si tipurile de companii influenteaza modul in care acestea percep si adopta aceste tehnologii digitale. Generatiile tinere, considerate digital native, manifesta o deschidere mai mare spre inovatie, in timp ce companiile mici si mijlocii abandoneaza ritmul mai lent, din cauza resurselor limitate si a mentalitatii rezistente. Potrivit medicului, aceste diferente sunt vizibile si impacteaza procesul de digitalizare.
Citeaza, totodata, un articol de pe ziaruldediasi.ro care observa ca barrierile principale in adoptarea IA nu sunt tehnologiile in sine, ci reticenta si lipsa de informare. Frica ca automatizarea ar putea reduce rolul factorului uman, costurile ridicate si nivelul scazut de alfabetizare digitala sunt obstacole frecvente. Pentru depasirea acestor impedimente, profesorul recomanda programe de formare continua, colaborarea intre mediul academic si cel economic si o comunicare clara asupra beneficiilor digitalei.
Impactul tot mai mare al inteligentei artificiale modifica si cererea de competente. Pe langa cunostinte traditionale, angajatorii cauta specialisti capabili sa interpreteze date, sa lucreze cu sisteme automatizate si sa colaboreze interdisciplinar. De altfel, conform sursei citate, exista o crestere semnificativa a cererii pentru profesionisti pregatiti sa optimizeze productia, sa creasca trasabilitatea si siguranta alimentara folosind solutii digitale. Adaptabilitatea si o buna capacitate de invatare continua devin trasaturi-cheie ale fortei de munca din industrie.
Dr. Roxana Ratu mentioneaza ca aceste competente noi deschid oportunitati variate, precum roluri de specialist in analiza predictiva, manager de procese automatizate, expert in trasabilitate digitala si coordonator de proiecte in digitalizarea agroindustriei. Pentru specialistii cu experienta, dar cu cunostinte limitate in domeniul AI, adaptarea este posibila prin programe de formare si colaborare cu tineri specialisti, sustine profesorul. In plus, dialogul intergenerational si dorinta de a invata sunt esentiale pentru a ramane relevante pe piata muncii.
Cultivarea curiozitatii si a deschiderii spre inovatie reprezinta, potrivit profesorului, cele mai importante atuuri in procesul de integrare a inteligentei artificiale in sectorul agroalimentar. Mai multe informatii despre termenii tehnici folositi in domeniu pot fi accesate in Dictionarul AI. Pentru continutul viitor, profesorul Ghiorghiu promite noi perspective despre evolutia tehnologica din agricultura.