NeurogastRO 2024, eveniment de referință în neurogastroenterologie, se desfășoară la Iași
NeurogastRO 2024, eveniment de referință în neurogastroenterologie, se desfășoară la Iași
Între 28 și 30 noiembrie, Iași va fi gazda celei de-a patra ediții a conferinței NeurogastRO 2024, un eveniment dedicat specialiștilor din domeniul medical, ce reunește peste 300 de participanți. Organizat de Societatea Română de Neurogastroenterologie, conferința se adresează gastroenterologilor, medicilor internisti, chirurgilor, medicilor de familie, neurologilor, psihiatrilor, endocrinologilor, farmacistilor, dieteticienilor, precum și rezidenților și studenților la medicină și farmacie.
Sesiunile științifice, acreditate de Colegiul Medicilor și Colegiul Dieteticienilor din România, vor fi susținute de experți atât din țară, cât și din străinătate, inclusiv din Belgia, Marea Britanie, Elveția, Italia, Israel și Moldova. Programul va cuprinde reuniuni multidisciplinare focalizate pe tulburările gastrointestinale funcționale și de motilitate, precum și cursuri practice ce se concentrează pe noi tehnici de diagnostic, precum impedant-pHmetria și manometria de înaltă rezoluție.
Temele abordate în cadrul acestui eveniment vor include durerea digestivă, microbiota intestinală, rolul dietei, precum și noile metode de diagnostic și tratament pentru tulburările digestive. De asemenea, se va discuta despre utilizarea endoscopiei în neurogastroenterologie, oferind o platformă esențială pentru schimbul de cunoștințe și inovații în acest domeniu complex.
Prof. Univ. Dr. Egidia Gabriela Miftod, șefa secției de boli infecțioase, a prezentat recent implicațiile antibioticelor asupra microbiotei intestinale și rezistenței bacteriene. Mesajul principal a fost că, în alegerea antibioticelor, este important să se țină cont de faptul că modificările aduse de acestea la nivel intestinal sunt deseori permanente și pot deveni mai grave în timp.
Aceasta a subliniat necesitatea monitorizării genelor de rezistență, menționând că, în contextul actual, se confruntă cu riscul de a nu avea antibiotice adecvate pentru pacienți. Miftod a subliniat că utilizarea necontrolată a antibioticelor, în special în perioada pandemiei, a generat probleme. Un exemplu dat a fost azitromicina, cunoscută pentru efectele sale dăunătoare asupra microbiotei intestinale.
Cercetările arată că impactul antibioticelor variază între adulți și copii. Deși mai sunt necesare studii suplimentare, datele existente sugerează că, în timp, perturbările cauzate de antibiotice pot persista. Miftod a remarcat că, în special la copii, perioada de recuperare este mai scurtă, în timp ce la adulți poate dura un an.
Prof. Miftod a comentat și despre ordinul Ministerului Sănătății de a elibera antibioticele pentru maximum 48 de ore. Deși acest ordin are intenția de a limita utilizarea excesivă a antibioticelor, schimbarea antibioticelor cu spectru larg poate genera efecte negative asupra microbiotei. Astfel, este esențial ca pacienții să solicite opinia unui specialist înainte de a lua un antibiotic și să se adreseze unui serviciu de urgență, cum ar fi Spitalul Clinic de Boli Infecțioase, pentru a verifica adecvarea tratamentului recomandat.