Înapoi la știri

Imunitatea și bolile autoimune: explicații de la un expert medical

23 Oct 2024
4 minute min
Maria Simionescu
Imunitatea și bolile autoimune: explicații de la un expert medical

Imunitatea și bolile autoimune: explicații de la un expert medical

Imunitatea este un sistem complex care protejează organismul uman de diferiți agenți patogeni, fiind format din diverse celule, organe și molecule care permit comunicarea intercelulară. Conform Dr. Adriana Munteanu Ciornohuz, medic primar reumatolog, leucocitele sunt cele mai importante celule în cadrul acestui sistem, având rolul de a păzi organismul de infecții cauzate de virusuri, bacterii și fungi. Aceste celule acționează similar unei armate, apărandu-ne granițele.

Un aspect interesant al sistemului imunitar este "memoria imună", care ajută la recunoașterea și combaterea rapidă a infecțiilor recurente. Dr. Munteanu a subliniat că imunitatea este esențială și în protecția împotriva defectelor în dezvoltarea organismului. De exemplu, aceasta permite distrugerea celulelor canceroase în stadiile inițiale ale apariției lor.

În schimb, bolile autoimune apar din cauza unor disfuncționalități în sistemul imunitar. În aceste situații, celulele imune, în loc să se apere de agenții externi, atacă țesuturile proprii, provocând daune. Medicul a explicat că bolile autoimune pot varia de la forme ușoare, precum tiroidita autoimună, care necesită o simplă supraveghere, până la afecțiuni severe, cum ar fi lupusul, care poate duce la pierderea unui rinichi. În astfel de cazuri, pacienții pot necesita hemodializă pe termen lung sau un transplant renal.

Printre bolile autoimune periculoase se numără lupusul eritematos sistemic și sclerodermia. Dr. Munteanu a precizat că artrita psoriazică și reumatoidă, precum și spondilita anchilozantă, sunt cele mai frecvente forme ale bolilor autoimune reumatismale, iar colagenozile au o incidență mai mică.

Specialistul a avertizat că orice organ al corpului uman poate fi afectat de autoimunitate. De exemplu, în scleroza multiplă, sistemul nervos este atacat, iar tiroida este afectată în cazul tiroiditelor autoimune. De asemenea, tubul digestiv poate suferi în rectocolita ulcero-hemoragică și boala Crohn.

Se pare că predispoziția genetică joacă un rol semnificativ în dezvoltarea bolilor autoimune, iar genele care contribuie la apariția acestor afecțiuni sunt adesea inactivate până la declanșarea bolii. Dr. Munteanu a subliniat că, pe lângă factorii genetici, este necesar un factor declanșator, de obicei legat de expunerea la virusuri sau bacterii.

Unul dintre miturile comune este că pentru a combate bolile autoimune, este necesar să creștem imunitatea. Dr. Munteanu a insistat asupra faptului că stilul de viață influențează destul de puțin bolile autoimune. Este benefic să menținem un stil de viață sănătos, cu o alimentație echilibrată și activitate fizică, dar suplimentele nu pot manipula sistemul imunitar în mod direct.

Alte postari din Sanatate
Sanatate

Ministrul Sănătăţii anunţă despre destructurarea grupurilor de interese

Alexandru Rogobete, ministrul Sănătăţii, afirmă că a reuşit să distrugă o parte din grupurile de interese în sistemul de sănătate. El a declarat că, în calitate de ministru, a primit ameninţări, dar consideră că presiunile, fie ele publice sau nepublice, sunt normale şi nu îl afectează.

Sanatate

Ministrul Sănătății anunță reforme în salarizarea medicilor

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a declarat luni că sistemul de salarizare și tarifare a gărzilor va suferi modificări semnificative, iar remunerația va depinde de performanță. Conform lui Rogobete, pe perioada mandatului său, nu va mai exista o creștere uniformă a veniturilor în sectorul sănătății, scrie ziaruldeiasi.ro.

Sanatate

Virusul Nipah determină măsuri sporite de prevenție în Asia

Virusul Nipah, un patogen extrem de periculos, a determinat autoritățile din Asia să adopte măsuri stricte de prevenție, deși riscul pentru România este în prezent scăzut, conform dr. Florin Roșu, managerul Spitalului de Boli Infecțioase „Sf.

Sanatate

Ce trebuie să mâncăm înainte și după donarea de sânge?

Donarea de sânge implică pierderea a aproximativ 450-500 ml de sânge, ceea ce afectează echilibrul lichidelor și al nutrienților din organism. Conform Cameliei Sfârți, nutriționist dietetician autorizat în cadrul rețelei medicale Arcadia, o alimentație corectă este esențială pentru a sprijini refacerea post-donare și a minimiza riscurile clinice asociate.

Acasa Recente Radio Județe