apel pentru reglementarea fertilizării in-vitro în România
apel pentru reglementarea fertilizării in-vitro în România
Prof. Dr. Bogdan Doroftei, director medical al Maternității "Cuza-Vodă" din Iași și fondator al Centrului de Fertilitate ORIGYN, a făcut un apel oficial către autoritățile române pentru a adopta o lege care să reglementeze fertilizarea in-vitro. El a subliniat că în prezent nu există nici măcar condiții generale reglementate legal, lăsând multe familii în situația de a căuta soluții în speranța unor minuni, adesea contra unor sume mari de bani, fără nicio șansă reală.
Medicul a menționat că au existat două inițiative legislative în acest domeniu, în 2013 și 2021. Acum, senatorul liberal Liviu Brătescu a demarat discuții în Iași pentru a căuta un consens între toate partidele, cu scopul de a promova o Lege a reproducției umane asistate. Prof. Dr. Doroftei a explicat că situația actuală este confuză din cauza lipsei unui cadru legal clar.
În România funcționează în prezent două programe de suport financiar pentru familiile care nu pot avea copii și care doresc să urmeze tratamente de fertilizare in-vitro. Ministerul Sănătății oferă 10.000 de lei, în timp ce Ministerul Familiei alocă 15.000 de lei. Totuși, clinicile tind să supra-solicite fondurile mai mari, lăsând multe resurse neutilizate din bugetul Ministerului Sănătății. Prof. Doroftei a subliniat că este esențial ca autoritățile să recunoască această situație ca fiind o problemă de sănătate publică, având în vedere că 1 din 6 cupluri se confruntă cu dificultăți în conceperea unui copil, adesea la o vârstă mai înaintată.
Costurile pentru fertilizarea in-vitro variază între 20.000 și 25.000 de lei, incluzând și medicația necesară, care ajunge la 6.000-7.000 de lei. O lege-cadru ar putea clarifica condițiile și procedurile pentru reproducerea umană asistată, permițând astfel un program de suport unitate și transparent, care să ofere încredere pacienților în sprijinul statului.
În prezent, abuzurile sunt în mare parte nereglementate, iar unii operatori de sănătate acționează în afara normelor stabilite de organizațiile profesionale și de bunele practici internaționale. Medicii se confruntă cu dileme etice, de exemplu, în privința promisiunilor făcute femeilor de peste 50 de ani, care riscă un pericol de viață în cazul unei sarcini.
De asemenea, prof. Doroftei a adus în discuție și probleme precum paternitatea post-mortem sau soarta embrionilor supranumerari, care, după utilizarea unor proceduri de fertilizare, pot rămâne nefolosiți. O lejeritate în reglementarea acestor cazuri ar putea clarifica multe dintre ambiguitățile existente, ajutând la formularea unei legi a reproducerii umane asistate care să susțină o creștere a natalității pe termen lung. Concluzia medicului este că un consens între partide, indiferent de puterea politică, ar putea asigura succesul acestui demers important pentru viitorul familiilor din România.
