România între țările cu acces limitat la îngrijire stomatologică, potrivit Eurostat

Conform raportului Eurostat, în 2024 16,2% dintre persoanele cu vârsta de 16 ani și peste din România nu au putut primi tratamente stomatologice necesare din motive financiare, din cauza listelor lungi de așteptare sau a distanței față de furnizorii de servicii dentare.

Românii cu resurse financiare limitate se confruntă de peste trei ori mai des cu lipsa îngrijirilor stomatologice necesare decât cei cu venituri mai mari. Astfel, aproape 43,5% dintre românii vulnerabili din punct de vedere economic nu au putut să meargă la dentist, în timp ce doar 12,6% dintre cei aflați în afara acestui grup au avut aceeași problemă.

Dintre statele membre ale UE, ponderea persoanelor cu nevoi stomatologice nesatisfăcute a fost cea mai mare în Grecia (27,1%), Letonia (16,5%) și România (16,2%). La polul opus, cele mai mici valori s-au înregistrat în Malta (0,4%), Germania (0,9%) și Croația (1,1%).

Datele arată și diferențe între persoanele aflate în risc de sărăcie și restul populației: 13,7% față de 5,1% nu au beneficiat de îngrijirile stomatologice de care aveau nevoie. În România, decalajul este cel mai mare dintre țările UE: 43,5% dintre cei expuși riscului de sărăcie nu au primit îngrijiri dentare necesare, comparativ cu 12,6% dintre cei care nu sunt în risc, un interval de 30,9 puncte procentuale.

În Grecia, diferența este de 30,1 puncte procentuale, cu 52,8% dintre persoanele în risc de săracie raportând nevoi stomatologice nesatisfăcute față de 22,7% dintre celelalte persoane. Decalaje semnificative s-au înregistrat și în Letonia (24,5 puncte procentuale) și Portugalia (20,5 puncte procentuale). Pe de altă parte, Germania (1,3 puncte procentuale), Malta (1,5 puncte procentuale) și Polonia (1,7 puncte procentuale) au înregistrat cele mai mici decalaje între aceste grupuri.

Conform ziaruldeiasi.ro, citând datele Eurostat, situația din România reflectă provocările majore în accesul la îngrijirea dentară, influențate de nivelul de venituri și de vulnerabilitatea economică a populației.