Situația salariilor judecătorilor din România comparativ cu statele europene

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a prezentat miercuri o analiză comparativă a salariilor judecătorilor din România și din alte țări ale Uniunii Europene. Potrivit acesteia, țara noastră se află pe poziția a douăzecea din șaptnăsprezece, în ceea ce privește venitul brut al unui judecător la început de carieră, relatează digi24.ro.

Analiza include date din studiul CEPEJ din iulie 2025, care compară salariile judecătorilor din 27 de state. CSM menționează că, în privința venitului net, România ocupă clasamentul al doisprezecelea din 27 de țări, fiind aproape de finalul ierarhiei. În ceea ce privește salariile brute, primele trei poziții sunt ocupate de Irlanda, Danemarca și Malta, iar în România, câștigurile lunare sunt similare cu cele din Lituania.

Potrivit sursei citate, poziția României din acest punct de vedere reflectă salarii nete mai mici decât alte țări europene, precum Polonia, Lituania sau Bulgaria, unde salariile sunt cu peste 20-30% mai mari. CSM subliniază că, din totalul celor 5.345 de posturi din sistemul judiciar, 2.463 sunt alocate judecătorilor, adică aproape 46%. În plus, salariile judecătorilor de la tribunal sunt cu 11% mai mari decât cele ale judecătorilor de la judecătorie, iar cele ale judecătorilor de curte de apel depășesc cu 13% salariile tribunalelor.

Conform informațiilor oferite de CSM, venitul net al judecătorilor în România, care include toate sporurile, se află spre finalul clasamentului european. "Se observă în mod clar din statistica prezentată în studiul CEPEJ din 2025 că, în ceea ce privește venitul net al judecătorilor din România, aceștia se află în categoria celor cu cele mai mici salarii, fiind precedați de alte 21 de țări în care veniturile sunt considerabil mai mari", subliniază consiliul.

Președinții Curților de Apel din România au reacționat la recentele declarații din spațiul public, afirmând că salariile judecătorilor nu sunt "nesimțite" sau de sute de mii de euro, ci sunt comparabile cu alte categorii bugetare. Ei au spus că volumul de muncă al judecătorilor depășește de până la zece ori cel din alte state europene, iar încrederea în justitie nu este la cote minime, ci similară cu cea din Spania și Italia.

De asemenea, oficialii au menționat că vârsta medie de pensionare în magistratură este de 54 de ani, nu 48, fiind comparabilă cu alte categorii din sistemul public de pensii care beneficiază de condiții speciale, citează digi24.ro.