Numărul persoanelor aflate în risc de sărăcie în scădere în România în 2024

Numărul persoanelor aflate în risc de sărăcie în România a scăzut în 2024, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Astfel, aproape 3,595 milioane de oameni se află în această situație, în scădere cu 375.000 față de anul anterior. Potrivit INS, această reducere reprezintă o diminuare cu 9,4% a numărului de persoane sărace.

Datele arată că, aproape unul din cinci români era afectat de sărăcie în 2024. Ratele de sărăcie pe sexe indică o ușoară diferență: 19% dintre femei și 18,9% dintre bărbați se confruntă cu această problemă, menționează digi24.ro. De asemenea, cele mai afectate sunt grupurile de vârstă 0-17 ani și 18-24 ani, cu rate de sărăcie de 26,2% și, respectiv, 22,2%.

În același timp, rata de deprivare materială și socială severă a scăzut cu 2,6 puncte procentuale, ajungând la 17,2%. În total, 3.266.000 de persoane au fost afectate de această situație, fiind mai mult femei (52,9%) decât bărbați (47,1%). Datele citate de INS notează faptul că felul în care sunt distribuite aceste situații variază și în funcție de vârstă și situația economică a gospodăriilor.

De exemplu, în cazul gospodăriilor cu minori și tineri de 18-24 ani, ponderea celor aflați în deprivare materială severă a fost de 22,6%, în scădere față de 2023. În plus, datele se referă la gospodăriile în care cel puțin unul dintre adulți are o intensitate redusă a muncii; în 2024, această categorie reprezintă 4,3%, adică 615.000 de persoane, în ușoară scădere față de anul anterior. Distributia pe sexe indică o predominanță a femeilor în aceste situații, numărul lor depășind pe cel al bărbaților cu 89.000 de persoane.

Potrivit digi24.ro, riscul de sărăcie sau excluziune socială (AROPE) a fost de 27,9% în 2024, adică 5,3 milioane de oameni, în scădere cu 739.000 față de 2023. Aceasta înseamnă o reducere cu 4,1 puncte procentuale. În rândul tinerilor și al persoanelor din familii fără resurse, riscul rămâne ridicat, cu cele mai mari rate în rândul copiilor de până la 17 ani și tinerilor de 18-24 ani.

Diferențele regionale sunt evidente, regiunea Sud-Est având cea mai mare rată a riscului de sărăcie, cu 39,7%, urmată de Sud-Vest Oltenia (35,1%) și București-Ilfov cu cea mai mică rată, de 12%. Ponderea persoanelor în risc de sărăcie și excluziune socială în rândul celor peste 65 de ani era de 29,3% în 2024.

Analiza indicilor relevă, de asemenea, că gospodăriile formate din doi adulți cu trei sau mai mulți copii dependenti înregistrează cea mai mare rată (50,9%). În schimb, gospodăriile cu cel puțin trei adulți și fără minori au înregistrat cele mai mici procente ale riscului, 17,6%. În 2024, datele arată o diferență clară între situația economică a femeilor și bărbaților, în favoarea acestora din urmă, femeile fiind mai expuse riscului de sărăcie.

Surse citate de digi24.ro notează că, fără transferurile sociale — pensii și alte ajutoare — aproape jumătate din populație s-ar afla în pragul sărăciei. În special, persoanele în vârstă și cele din grupa 55-64 de ani sunt foarte vulnerabile în lipsa acestor sprijinuri, cu procente semnificative în risc.

Statisticile confirmă că vulnerabilitatea economică nu afectează în egală măsură toți românii, iar distribuția riscului variază mult în funcție de regiune, vârstă și situația familială. În ciuda scăderii generale a numărului de persoane în risc, rămâne o problemă socială semnificativă, mai notează sursa citată.