Noul proiect de lege împotriva organizațiilor fasciste, rasiste și xenofobe, contestat de președinte la Curtea Constituțională

Nicușor Dan a sesizat CCR pentru neconstituționalitatea unei legi recente privind interzicerea organizațiilor fasciste

Președintele României, Nicușor Dan, a trimis joi, 10 iulie 2025, Curții Constituționale o sesizare de neconstituționalitate împotriva legii care interzice organizarea și promovarea grupurilor fasciste, rasiste sau xenofobe. Legea, adoptată recent de Senat și trimisă pentru vot final, prevede și pedepse cu închisoarea de până la 10 ani pentru actele ilegale.

Potrivit administrației prezidențiale, în adresa transmisă către CCR, orice acțiune a statului care accentuează polarizarea socială duce la creșterea tensiunilor și neîncrederii în autorități. În sesizare, Nicușor Dan subliniază că legea a fost adoptată cu încălcarea mai multor norme și principii constitutionale, printre care art. 1 alin. (3), (5), art. 20, art. 30, art. 31 și art. 33 din Constituție.

Printre modificările aduse de noua lege se numără extinderea listei organizațiilor interzise, inclusiv cele cu caracter legionar, pe lângă cele fasciste, rasiste și xenofobe, deja interzise. De exemplu, inițierea, aderarea sau sprijinirea unei organizații cu caracter legionar devine infracțiune pedepsită cu închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea unor drepturi.

Nicușor Dan menționează însă că termenul de „organizație legionară” nu este definit clar în lege, iar această ambiguitate poate duce la interpretări arbitrare în justiție, ceea ce ar putea crea instabilitate juridică și riscul de aplicare discriminatorie. O astfel de lipsă de claritate, spun autorii sesizării, contravine și normelor Legii nr. 24/2000 privind tehnica legislativă.

De asemenea, legea adaugă noțiunea de „persoane care au făcut parte din conducerea organizațiilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe”, ceea ce permite sancțiuni și pentru aceste persoane, inclusiv retragerea numelor de pe străzi sau alte monumente. Lui Nicușor Dan îi preocupă însă faptul că autoritatea competentă să stabilească dacă o organizație are caracter fascist sau legionar nu este clară, ceea ce poate duce la hotărâri contradictorii și la o incertitudine juridică generalizată, precum semnalează texte citate de Digi24.ro.

Potrivit sursei, în sesizare se argumentează că termenii de „fascist” și „materiale fasciste”, „materiale legionare” sunt folosiți fără o definiție clară, ceea ce poate duce la interpretări subiective. De exemplu, este discutabil dacă textele literare, precum poeziile lui Mihai Eminescu, pot fi considerate materiale cu caracter fascist sau xenofob, ceea ce complică aplicarea legii.

Conform notează Digi24.ro, această ambiguitate crește riscul de arbitrar în aplicarea legii și poate conduce la încălcări ale drepturilor fundamentale, precum libertatea de exprimare și de opinie, garantate de Constituție. De asemenea, legea extinde incriminarea distribuției și punerii la dispoziție de materiale cu conținut fascist sau xenofob, dar nu clarifică exact ce anume constituie astfel de materiale, lăsând loc interpretărilor.

Nicușor Dan mai spune că această lege introduce și noi restricții asupra persoanelor acuzați că au făcut parte din conducerea organizațiilor suspecte, inclusiv interzicerea de a avea nume de stradă sau alte denumiri care îi onorează, dar lipsa de claritate și practica diferită a autorităților pot genera probleme de conformitate cu normativele internaționale și standardele democratice.

Potrivit sursei, opoziția față de această lege a fost exprimată și de alte formațiuni politice. În urmă cu câteva zile, reprezentanți ai formțiunii S.O.S. România, AUR și Potrivit au depus la CCR o contestație, considerând legea neconstituțională, invocând încălcarea drepturilor fundamentale, precum libertatea de exprimare, libertatea conștiinței și egalitatea în drepturi. Aceștia avertizează că legea poate alimenta antisemitismul artificial și poate duce la practici abuzive, ceea ce contravine prevederilor constituționale și tratatelor internaționale privind drepturile omului.

Legea în cauză, care a fost votată de Camera Deputaților în iunie și contestată apoi, conține prevederi dure privind sancțiunile și interdicțiile pentru persoane și organizații cu caracter extremist, însă criticii atrag atenția asupra faptului că lipsa unor definiții clare poate avea efecte negative asupra libertății individuale și asupra unei jurisprudențe stabile.