mituri despre comunism: adevăruri și dezmințiri despre perioada lui ceausescu

După aproape 36 de ani de la Revoluția din decembrie 1989, mulți români arată o înclinație spre idealizarea perioadei comuniste, iar această tendință pare să fie în creștere. În timp ce generațiile mai în vârstă păstrează amintiri negative, noile generații formează opinia despre comunism din povești și frustrări legate de situația economică actuală.

Citând Digi24.ro, un sondaj INSCOP publicat în iulie indică faptul că peste jumătate dintre români (55,8%) consideră că regimul comunist a avut mai multe aspecte pozitive pentru țară. Potrivit specialiștilor consultați de Digi24, aceste convingeri se bazează uneori pe mituri, iar altele pe realități istorice distorsionate.

Economistul Christian Nasulea mentionează că, deși România a reușit în anii ’70 și ’80 să plătească datoria externă, aceasta nu înseamnă neapărat o reușită economică pe termen lung. El explică că datoria externă a crescut de peste zece ori între 1971 și 1981, iar în încercarea de a o plăti s-au impus raționalizarea alimentelor, reducerea importurilor și sacrificarea nivelului de trai. „Aceste politici au fost un șoc pentru populație, care nu a avut acces la bunuri esențiale precum apă caldă sau hârtie igienică”, adaugă Nasulea.

Istoricul Madalin Hodor și sociologul Bogdan Voicu subliniază că datoria externă a fost rezultatul planurilor de industrializare forțată ale lui Nicolae Ceausescu și nu o alegere a populației. Voicu menționează că România a fost un stat dependent de împrumuturi și că plata datoriei a fost făcută prin infometare și sacrificii din partea populației.

Un alt mit des vehiculat și contestat de specialiști, citate de Digi24, se referă la nivelul de trai comparativ cu vremurile lui Ceausescu. Hodor și Nasulea explică că, din punct de vedere economic, România de azi are un PIB per capita de peste 15.000 de dolari, față de doar 3.000-4.000 în 1989, relatează Digi24.ro. În plus, comparând condițiile de viață, aceștia susțin că, în prezent, românii trăiesc mai bine decât în timpul comunismului, când aproape 20 de milioane de oameni trăiau la limita supraviețuirii.

Despre industrie, majoritatea specialiștilor accentuează că, dacă la nivel simbolic Romania producea enorm, în realitate, prin raportări exaggerate și falsuri, industria era ineficientă și supradimensionată. Ortodox, industria românească era profund structurată pe un lant de interdependențe, care, odată cu criza din anii ’80, nu putea fi susținută. Aceasta a fost în colaps înainte de 1989, iar după Revoluție s-au făcut restructurări și privatizări pentru adaptare la economia de piață.

O altă temă des discutată este legată de exporturile țării. Potrivit Digi24, specialiști precum Christian Nasulea și Bogdan Voicu contestă mitul „Romaniei mari producătoare”, explicând că exporturile din perioada comunistă erau în mare parte materiale prime și bunuri slab prelucrate, cu valoare redusă. Conform acestora, comparativ cu cifrele contemporane, exporturile de atunci erau mult exagerate, „artificiale” și nu reflectau o economie performantă sau competitivă.

De asemenea, majoritatea experților subliniază că balanta comercială nu este un indicator clar al dezvoltării economice. Romania din perioada comunistă avea deficit importuri, iar surplusurile temporare generate de exporturi forțate au fost, în realitate, o consecință a politicului de control strict asupra comerțului extern.

Notează digi24.ro că, pe ansamblu, toate aceste mituri și povești despre perioada comunistă trebuie privite critic, pentru că realitatea avea și părți mai dure, mai ales pentru cetățeni. Istoricii precum Cosmin Popa arată că având bogăție doar în teorie, România era de fapt mult mai săracă în timpul regimului Ceausescu, fiind dominată de o clasă conducătoare coruptă, în timp ce populația trăia în sărăcie și penurie.

Toate aceste informații consacră ideea că, deși nostalgici aleg să vadă comunismul într-o lumină mai favorabilă, realitatea economică și socială a vremurilor respective a fost adesea departe de aceste mituri.