frauda organizată în știință: rețele globale de falsificare a publicațiilor

Un nou studiu, citat de digi24.ro, aduce în lumină un fenomen grav care afectează lumea cercetării: frauda organizată la scară largă se infiltrează în revistele științifice și crește mai rapid decât cercetarea legitimate. Inițial, mulți considerau aceste cazuri ca fiind excepții izolate, însă anchetele recente dezvăluie existența unui sistem extins și coordonat de rețele invazive.

Studiul, condus de Universitatea Northwestern, avertizează asupra faptului că aceste rețele complexe cumpără, vând și manipulează procesul de publicare pentru profit. Se implică intermediari, site-uri de jurnale online false și adevărate fabrici de articole, adică operațiuni care produc studii false, plagiate sau bazate pe informații manipulate, uneori chiar cu afirmații imposibile din punct de vedere științific. Potrivit autorilor, aceste afaceri pot genera milioane de dolari, utilizând practicile de vânzare a prestigiului și pozițiilor în comunitatea academică.

Conform cercetătorilor, aceste rețele acționează și ocolind revistele legitime, preluând identitatea unor publicații vechi sau disparute pentru a părea credibile. Un exemplu ar fi povestea unei reviste britanice din domeniul asistentei medicale, “HIV Nursing”, care după ce și-a încetat activitatea, a fost preluată de o organizație, iar mii de articole false au fost publicate și indexate în baze de date. Autorii notează că, dacă nu se iau măsuri rapide, această problemă se va înmulți, mai ales odată cu avansarea tehnologiei de inteligență artificială, care poate produce texte și date false în cantități industriale.

Amaral, unul dintre autorii principali ai studiului, subliniază importanța unei reglementări mai stricte în domeniul editorial. El avertizează că dacă nu vom sensibiliza opinia publică la această problemă, comportamentele frauduloase vor deveni norma, iar integritatea științei va fi grav afectată. „Stiinta trebuie să se auto-reglementeze mai bine pentru a-și păstra integritatea”, a spus Amaral, potrivit digi24.ro.

Echipa de cercetare a folosit baze de date mari precum Web of Science, Scopus și PubMed, analizând articole retrase, duplicate, imagini manipulate și metadate. Ei au dezvoltat și un sistem pentru detectarea articolelor produs de fabrici, scanând pentru semne suspecte de fraudă. De asemenea, au identificat brokeri care facilitează conexiunile între cercetători, autori plătitori, reviste dispuse să publice și editori complici.

Potrivit lui Richardson, primul autor al studiului, aceste rețele funcționează pe mai multe modele, dar scopul final este același: vânzarea prestigiului și pozițiilor în lumea cercetării. „Adesea, indivizii plătesc sume mari pentru a primi poziții de autor sau pentru a avea artefacte acceptate în reviste prin evaluare falsificată”, explică el. În plus, unele actiuni frauduloase conced grupurile de cercetare să își păstreze artificial reputația, ascunzând practicile lor ilegale.

Îngrijorarea maximală vine din partea autorilor referitoare la impactul AI generativ, care poate produce conținut fals convingător și în cantități tot mai mare. Cercetătorii avertizează că, dacă nu vom reuși să combatem aceste fraude deja existente, viitorul literaturii științifice va fi complet otrăvit. „Nu avem nicio idee ce va ajunge în literatura de specialitate, ce va fi considerat fapt științific și ce va fi utilizat pentru a antrena viitoarele modele de inteligență artificială”, conchide Richardson.

Pentru a proteja credibilitatea științei, autorii recomandă o supraveghere editorială mai strictă, instrumente avansate pentru detectarea falsurilor și o anchetă amănunțită a rețelelor implicate. Ei solicită, de asemenea, reformarea sistemului de stimulente care adesea conduce cercetătorii să plătească pentru publicare în moduri ilegale și etic nepotrivite. “Acest studiu este poate cel mai dureros pe care l-am participat vreodată”, afirmă Amaral, adăugând că protejarea științei trebuie să rămână o prioritate pentru umanitate.