Curtea Constituțională discută contestatia depusă de S.O.S. România, AUR și POT la legea privind combaterea discursului instigator la ură

Curtea constituțională analizează o lege controversată pentru combaterea antisemitismului și a xenofobiei

Curtea constituțională a României va dezbate marți sesizarea depusă de organizațiile S.O.S. România, Partidul AUR și Partidul Potrivit, referitoare la legea pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură. Actul normativ, inițiat de deputatul Silviu Vexler, președintele Federației Comunităților Evreiești din România, prevede pedepsirea cu închisoare a distribuirii de materiale considerare antisemite, rasiste, fasciste sau xenofobe, precum și negarea Holocaustului sau a crimelor de război prin intermediul unui sistem informatic.

Notează digi24.ro că, pe 19 iunie, cele trei formațiuni politice au contestat la CCR acest proiect, care fusese aprobat de Camera Deputaților pe 11 iunie. Argumentele semnatarilor contestatiei indică faptul că legea ar încălca mai multe drepturi fundamentale și principii democratice. Profesorul universitar Verginia Vedinas și avocata Marcela Bas susțin că legea, dacă va fi aprobată, va crea premise pentru „alimentarea unui antisemitism artificial” și va fi folosită pentru a justifica privilegii pentru anumite grupuri minoritare.

Conform comunicatului, obiectiile principale se referă la contradicțiile acestei legi cu Constituția, în special cu libertatea de conștiință, dreptul la identitate, egalitatea în drepturi, precum și libertatea de exprimare și de informare. Semnatarii adaugă că legea riscă să limiteze dezbaterile parlamentare și să afecteze caracterul democratic al statului. În plus, se menționează că legea ar încălca articolele 25, 29 și 30 din Constituție, garante ale dreptului la viață intimă, libertății de conștiință și libertății de exprimare, precum și prevederile informative și internaționale de protecție a drepturilor omului.

Potrivit sursei menționate, unul dintre argumente este faptul că legea ar restricționa și libertatea de exprimare garantată și de Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Se menționează că această libertate include și exprimarea ideilor controversate sau ofensatoare, iar orice restricție trebuie să fie în concordanță cu principiile pluralismului și toleranței într-o societate democrată.

De asemenea, criticii argumentează că legea poate duce la cenzură, mai ales în cazul materialelor opinionale, documentare și educaționale, contrar prevederii articolului 8 din lege, care permite utilizarea materialelor în interesul artei, științei sau educației. Lipsa unor criterii clare pentru clasificarea unui material ca antisemitic sau xenofob ridică riscul de abuz din partea autorităților, fiind invocate și prevederile legii 24/2000 privind tehnicile legislative, care impun claritate în redactarea actelor normative.

Măsura de interzicere a publicării anumitor cărți, materiale și conținuturi audio-video ar putea duce, potrivit opozanților, la limitarea libertății de exprimare, de informare și de învățare, producând o formă de cenzură academică și științifică. În context, se conchide că legea riscă să devieze de la stilul de lege clară și echilibrată, prezentând un avantaj pentru abuzuri și interpretări largi din partea autorităților, astfel contravenind principiilor statului de drept.