Criza forței de muncă din România și impactul imigrației din Asia de Sud-Est

România se confruntă de ani buni cu o criză severă a forței de muncă, o situație care forțează multe afaceri să își închidă porțile dacă nu ar apela la muncitori din țări mai puțin dezvoltate, în principal din Asia de Sud-Est. În București, zilnic se remarcă prezența curierilor, ospătari sau muncitori în domeniul curățeniei, care trimit bani acasă pentru familiile lor și uneori își construiesc un viitor în țara noastră, relatează digi24.ro.

Un exemplu este Jay, un tânăr din Filipine, care de șase ani trăiește și muncește în România. În 2019, a venit inițial ca ospătar în Constanța, apoi s-a mutat în București, unde și-a adus și soția. Jay Mark Batinga povestește că a venind singur în țară și-a dorit să îi ofere unei familii mai bune și a reușit să-și aducă soția în România pentru a lucra alături de el. În prezent, au două fete, iar cea mai mică s-a născut în România, fiind învățată deja limba română și urmează să fie înscrisă la grădiniță.

Jay nu-și ascunde satisfacția pentru viața de aici, dar recunoaște că dorul de fiica lor de 7 ani, rămasă în Filipine, îi afectează sufletul. El spune că lunar trimite bani bunicii copilului, mama soției sale, pentru educație și mâncare. Potrivit acestuia, aceste demersuri de reîntregire a familiei sunt necesare pentru a păstra legătura cu fiica lor, iar astfel de cazuri sunt comune în rândul australi- asiaticilor care lucrează în România.

Romulus Badea, președintele Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă, citează date oficiale conform cărora, în 2024, deficitul de forță de muncă ar fi fost de 600 de mii de oameni. El afirmă că doar 140 de mii de muncitori străini sunt prezenți pe piață, ceea ce nu acoperă integral nevoile angajatorilor. Multe restaurante din orașe nu ar putea funcționa fără angajaț i din străinătate, notează sursa.

Patronatul Importatorilor de Forță de Muncă menționează că cei mai mulți angajați vin din Sri Lanka, Vietnam, Nepal și India. Gabriel Puiu, managerul unui restaurant, afirmă că aproape 90% dintre angajați sunt asiatici, adică în jur de 15 persoane, și este foarte mulțumit de această situație. Faculty de muncă din Asia aleasă de angajatori este considerată o soluție temporară pentru a face față deficitului, în condițiile în care, conform Ministerului Muncii, nevoia reală de personal este încă foarte mare.