bucureștiul, mai puțin pregătit pentru cutremur decât în 1977, cu risc crescut de avarii și prăbușiri

Bucureștiul se află printre cele mai vulnerabile orașe din lume în cazul unui cutremur, fiind încadrat în primele zece locații cu cel mai mare risc seismic, notează digi24.ro. Capitala României este cea mai expusă țară din Europa în această privință și se află într-o situație mai gravă decât în 1977, anul celui mai mare cutremur din istorie pentru oraș.

Experții estimează că aproximativ 800 de clădiri din capitală pot fi total avariate sau chiar prăbușite în urma unui seism major. Cu toate acestea, autoritățile recunosc că numărul real ar putea fi mult mai mare, fiind peste zeci de mii de clădiri vulnerabile, conchide Digi24, citând specialiști.

Conform unui raport al Universității Tehnice de Construcții București din 2021, dacă un seism de magnitudine 7,5 s-ar produce, peste 50.000 de persoane ar fi în pericol, iar peste 2.500 de oameni și-ar putea pierde viața. Clădirile vechi, construite fără normative anti-seismice și utilizarea materialelor necorespunzătoare, sunt principalele cauze ale vulnerabilității, afirmă experții.

Matei Sumbasacu, inginer constructor și fondatorul organizației Re:Rise, menționează că orașul este mult mai slab pregătit decât în 1977, din cauza clădirilor învechite și a lipsei de consolidare. "Avem cladiri mai imbatranite, care au trecut prin cutremure mari și au rămas nereparate, ceea ce le face extrem de periculoase", explică el.

Specialiștii subliniază importanța verificării expertizei tehnice a clădirilor. Aceasta poate fi realizată de experți acreditați, fie din fonduri proprii, fie din programe de finanțare guvernamentale, și durează între 30 și 60 de zile. La final, clădirile sunt încadrate în una din cele patru clase de risc seismic, de la foarte vulnerabile la mai puțin expuse, fiind identificate aproximativ 400 de clădiri în clasa I de risc și alte 400 în clasa a II-a de risc.

Pentru consolidare, este nevoie de o evaluare amănunțită, inclusiv inspecții vizuale, analize de laborator și studii geotehnice, explică inginerii Valentin Archip și Andrei Teodorescu. Ei subliniază că lipsa documentației tehnice corecte și a evidenței intervențiilor anterioare face procesul mai dificil. În plus, expertiza trebuie urmată de un plan clar de intervenție, inclusiv proiectarea și execuția consolidărilor, proces care poate dura până la doi ani și necesită avize de la autorități.

O problemă majoră în procesul de consolidare o reprezintă și refuzul unora de a permite accesul în apartamente, fie din cauza reticenței locatarilor, fie a lucrărilor anterioare care au deteriorat structura clădirilor. Potrivit specialiștilor, de multe ori nu există evidența clară a intervențiilor efectuate pe clădiri, ceea ce complică și mai mult procesul de evaluare și reparare.

Potrivit Digi24, citând experți, în București există circa 1.500 de clădiri încadrate în categorii de risc variabile, iar în unele cazuri, apartamentele înclinate în clădiri vulnerabile sunt vândute chiar și cu peste 2.000 de euro pe metru pătrat, lucru care demonstrează necesitatea urgentă a unor măsuri de consolidare și verificare a siguranței acestor clădiri.

Conform sursei, în cazul unui cutremur major, viitorul orașului rămâne incert, însă nerealizarea unui plan clar de intervenție și consolidare ar putea avea consecințe dezastruoase, în timp ce pregătirea actuală este considerabil mai slabă decât în anii ’70, notează digi24.ro.