Analiza dezvăluie generozitatea bogătașilor: Cine este mai bun, bogatul sau sărăcia?
Update cu 1 săptămână în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Maria Popescu
Analiza dezvăluie generozitatea bogătașilor: Cine este mai bun, bogatul sau sărăcia?
O nouă cercetare, menționată de digi24.ro, sugerează că, spre deosebire de imaginile clasice prezentate în lucrările lui Charles Dickens, care pun în evidență caritatea copiilor săraci, persoanele înstărite sunt, în realitate, mai generoase. Această concluzie provine dintr-o analiză amplă care a studiat comportamentul a peste 2,3 milioane de oameni din 60 de societăți.
Studiul a analizat datele timp de decenii pentru a răspunde la întrebarea care îi obsedează pe sociologi: cine este mai bun, bogatul sau sărăcia? Conform rezultatelor, cei cu resurse financiare mai mari par să fie mai dispuși să doneze, să facă voluntariat sau să se manifeste în alte moduri de solidaritate umană. Aceasta sugerează o asociere pozitivă între statutul economic superior și comportamentul prosocial.
Cercetarea a adus în discuție două teorii: ipoteza „gestionării riscurilor”, care susține că persoanele cu venituri mici trebuie să fie mai comunitare în vremuri dificile, și teoria „resurselor”, care afirmă că cei bogați pot fi mai generoși pur și simplu pentru că își permit. Această investigație a combinat rezultatele a 471 de studii, analizând inclusiv generozitatea de timp și bani, precum și dorința de a ajuta pe alții.
Profesorul Paul van Lange de la Universitatea Vrije din Amsterdam, care a coordonat cercetarea, a declarat: „Indiferent de modul în care am măsurat clasa socială, am constat o asociere pozitivă, de mici dimensiuni, între o clasă socială superioară și mai multă prosocialitate.” Acest efect a fost observat în rândul copiilor, adolescenților și adulților, iar legătura pare mai puternică în viața reală decât în jocurile de laborator, unde sacrificiile ar fi contat mai puțin.
Cu toate acestea, cercetarea aduce și rezerve. Correlatia dintre clasa socială și comportamentul prosocial este mai pronunțată în acțiunile reale decât în intențiile exprimate. Astfel, oamenii cu resurse diferite par să nu se diferențieze în ceea ce privește dorința de a fi generoși, ci mai degrabă în capacitatea de a face acest lucru. Deși persoanele înstărite au donat mai mult, nu este clar dacă au sacrificat o proporție mai mare din averea lor decât cei săraci sau dacă bunăvoința lor s-a îndreptat către cei nevoiași.
În plus, s-a remarcat că tendința persoanelor din clasele superioare de a acționa generos este dictată, în parte, de vizibilitatea acestor fapte. „Este posibil ca persoanele din clasele sociale superioare să urmărească mai mult câștigurile de reputație prin ajutorul public,” a adăugat van Lange. Aceasta sugerează că percepția socială poate influența motivările generoase.
Constatările acestei cercetări pun sub semnul întrebării concepțiile tradiționale despre generozitate și comportamentul uman în funcție de statutul economic.
