Propunere legislativă pentru întărirea responsabilității în finanțele publice
O nouă propunere legislativă vizează consolidarea modului în care conducerea entităților auditate de Curtea de Conturi poate fi trasă la răspundere penală pentru prejudiciile aduse fondurilor publice. Aceasta vine ca o soluție necesară, având în vedere că prejudiciile constatate pentru exercițiul financiar 2023 au atins valoarea cumulată de 758 milioane lei, conform expunerii de motive a proiectului.
👉 Provocările actuale în recuperarea prejudiciilor
În contextul actual, între constatarea prejudiciului și recuperarea efectivă a sumelor este o zonă de ambiguitate, marcată de amânări și pasivitate administrativă. Legea nr. 94/1992, care reglementează activitatea Curții de Conturi, prevede sancționarea nerecuperării prejudiciilor, dar formularea actuală a articolului 64 poate duce la evaziune penală. Conjuncția „și” condiționează răspunderea penală de îndeplinirea cumulativă a două cerințe, ceea ce face dificilă reținerea răspunderii efective.
Practic, conducerea poate emite formal măsuri fără a le urmări până la recuperarea prejudiciului, iar acest formalism poate duce la lipsa unor efecte punitive. Astfel, propunerea legislativă se dorește a separa cele două condiții, astfel încât nerecuperarea prejudiciilor să constituie infracțiune fie prin nedispunerea măsurilor, fie prin neurmărirea lor efectivă.
👉 Modificări ce vizează sancțiunile și responsabilitatea
Noul text legislativ propune și o majorare a limitelor de pedeapsă, crescând perioada de închisoare de la 1 la 5 ani. Această măsură are rolul de a reflecta seriozitatea prejudiciilor aduse fondurilor publice și de a descuraja comportamentele necorespunzătoare. În plus, se introduc măsuri complementare, precum interzicerea dreptului de a ocupa funcții de conducere în entități publice, evidențiind responsabilitatea viitoare a celor ce gestionează bani publici.
Deși o normă mai severă nu garantează automat recuperarea prejudiciilor, formularea clară a legii poate elimina căile prin care răspunderea poate fi evitată. Astfel, mesajul este clar: prejudiciul public trebuie recuperat, iar conducerea nu poate să se ascundă în spatele unor acțiuni birocratice de formă.