Infrastructura de transport: un element cheie într-un context geopolitic tensionat
Infrastructura de transport: un element cheie într-un context geopolitic tensionat
Infrastructura de transport joacă un rol crucial în contextul actual, având atât funcție civila, cât și militară. În prezent, agresiunea Rusiei asupra Ucrainei și posibilele escaladări din zona NATO ridică întrebări importante despre pregătirea regiunii Moldovei, situată pe flancul estic al NATO și la granița estică a Uniunii Europene. Expertul Adrian Covasnianu, membru fondator al asociației "Moldova Vrea Autostrada" și fost ministru secretar de stat în Ministerul Transporturilor, atrage atenția asupra acestei situații.
Țările baltice au înțeles importanța și investesc masiv în infrastructură pentru mobilitate militară, fortificarea frontierelor și reintroducerea serviciului militar obligatoriu. De exemplu, autostrada Via Baltica, care urmează să fie finalizată până în 2028, este destinată atât transportului civil, cât și celui militar, fiind gândită ca o rută de apărare. La fel, și conexiunea dintre Vilnius și orașul polonez Augustow va fi modernizată în același scop.
Potrivit ziaruldeiasi.ro, aceste eforturi demonstrează o strategie clară de a asigura mobilitate dublă, civil-militară, în zona baltică. Însă, în contrast, estul României pare a fi uitat complet din această perspectivă, ceea ce ridică mari semne de întrebare cu privire la pregătirea acestei regiuni. Analiștii au examinat ce s-a făcut până acum și unde ne aflăm în 2025, precum și ce s-ar putea realiza până în 2028.
Până în prezent, regiunea Moldova are doar 52 km de autostradă funcțională: 36 km din A7 (sectorul Buzău-Focșani) și 16 km în centura Bacăului, reprezentând mai puțin de 4% din totalul drumurilor rapide din țară. Lucrările pe A7 până la Pașcani sunt în curs, iar segmentul A8 între Motca și Leghin are contract, însă finalizarea lor rămâne incertă din cauza lipsei finanțării din PNRR și a noilor restricții bugetare conform surselor citate.
O problemă majoră o reprezintă și blocarea licitației pentru podul de la Cozmești, deși are un constructor desemnat încă din 2022, și această vulnerabilitate este agravată de decizia guvernului de a prioritiza alte proiecte și de a suspenda semnarea de noi contracte, con2form ziaruldeiasi.ro. În plus, prezența NATO în România pare să ocolească zona Moldovei, regiune care rămâne complet izolată din punct de vedere defensiv, accentuând senzația de vulnerabilitate strategică.
Analiza pentru 2028 indică un scenariu moderat-pozitiv: autostrada A7 ar urma să fie complet finalizată pe tronsonul Ploiești-Pașcani, cu posibilă extindere spre Suceava. În același timp, secțiunea A8 va avansa doar parțial, iar orașele port Galați și Brăila, precum și Focșani, vor fi mai accesibile datorită noilor drumuri expres. Aceste investiții ar putea crea o linie logistică defensivă între Focșani, Brăila și Galați, devenind o axă importantă pentru mișcarea rapidă a trupelor NATO în caz de criză.
Cu toate acestea, dacă A7 va fi finalizată, iar Moldova va rămâne fără infrastructură de apărare proprie, această zonă s-ar putea transforma într-un simplu coridor de evacuare, nu de apărare. În acest scenariu, regiunea Moldovei devine strategic “disponibilizată”. În schimb, investițiile recente în porturile Galați și Constanța, precum și reabilitarea infrastructurii feroviare din zona de sud, par să indice o consolidare a apărării în sudul țării și o strategie de dezvoltare mai favorabilă celor din Muntenia și Dobrogea.
Conform conducerii militare și analizelor locale, întrebarea rămâne dacă această situație este doar rezultatul unor întârzieri administrative sau dacă face parte dintr-o strategie deliberată de abandona investiții în Moldova. Este clar, însă, că fără o redistribuire clară a prioritaților, flancul estic al României va rămâne expus, iar regiunea Moldova va fi supusă unor riscuri sporite. Potrivit unor surse citate de ziaruldeiasi.ro, Moldova trebuie integrată în sistemul defensiv european, nu doar tratată ca o zona de sacrificiu.
Autoritățile române sunt îndemnate să ia măsuri urgente pentru egalizarea infrastructurii și pentru a evita o situație în care regiunea devine doar un indirect spațiu de retragere, nu de apărare. Investițiile în infrastructură trebuie să fie luate în timp de pace, pentru a preveni costurile umflate în situații de conflict, subliniază experții și analiștii.
