Impactul pensionării „decreteilor” asupra sistemului de sănătate din România
Impactul pensionării „decreteilor” asupra sistemului de sănătate din România
În ultimele luni, subiectul tendințelor demografice negative din România a devenit tot mai discutat. Totuși, efectele economice majore ale pensionării „decreteilor”, generație ce are o populație de două ori mai mare decât media anilor respectivi, sunt adesea analizate doar prin prisma sistemului public de pensii. Pensionarea acestui grup a condus cu 16 ani în urmă la crearea sistemului privat de pensii, fiind singura măsură luată pe baza anticipării unei mari tendințe demografice.
De-a lungul timpului, reformele din România au fost implementate reacționar, doar atunci când efectele negative ale neglijării unor evoluții previzibile au început să se manifeste. De exemplu, nu ar fi trebuit să așteptăm cresterea numărului de pasageri la aeroportul Otopeni pentru a demara proiecte de extindere, sau ca orașele să fie sufocate de automobile pentru a căuta soluții adecvate. Aceasta trenduri ignoranțe se reflectă acum și în investițiile în infrastructură, comparativ cu alte țări care se concentrează pe megatendințe precum energia verde sau digitalizarea.
Tendința demografică negativă este, de asemenea, o problemă complexă, care nu se limitează doar la sistemul de pensii. Creșterea numărului de pensionari va exercita o presiune considerabilă asupra sistemului de sănătate, având în vedere că vârsta înaintată vine cu un risc crescut de îmbolnăvire. Conform estimărilor, o generație de pensionari de două ori mai numeroasă va dubla solicitările asupra acestuia, care deja se confruntă cu dificultăți în a face față cererilor fără a compromite calitatea serviciilor.
Pentru sistemul public de pensii, problema principală este asigurarea fondurilor necesare. În schimb, sistemul de sănătate se va confrunta cu o provocare dublă: pe lângă necesitatea alocării de resurse financiare superioare, va trebui să se asigure și creșterea capacității de furnizare a serviciilor. Aceasta implică investiții rapide și considerabile în clinicile și spitalele din România, dar și în recrutarea de personal medical.
Sistemul de sănătate publică va trebui să colaboreze cu sectorul privat pentru a face față acestui volum crescut de pacienți. Acest lucru poate fi realizat prin sprijinirea rețelelor private de sănătate, stimulând cererea pentru serviciile acestora și introducând sisteme de asigurări care să sprijine atât asigurările de sănătate publice, cât și cele private. O altă variantă ar putea implica participarea companiilor din alte domenii la finanțarea sistemului public.
România se află într-o criză medicală indusă de îmbătrânirea unei generații importante, o situație care nu poate fi ignorată. Este esențial ca autoritățile să ia măsuri prompte, nu doar pentru a preveni colapsul sistemului de sănătate, ci și pentru a asigura o calitate a vieții decente pentru viitorii pensionari. Criza este clară și iminentă, iar acțiunile trebuie să fie luate imediat.
